Parlamentul din Kosovo a aprobat duminică un nou guvern condus de prim-ministrul interimar Albin Kurti, la trei luni după alegerile anticipate desfășurate în februarie 2026. Această validare nu garantează însă soluționarea crizei instituționale care a generat mai multe scrutinuri și instabilitate politică în ultimii ani.
Votul pentru învestirea noului cabinet
Guvernul, dominat de membri ai formațiunii Vetevendosje (VV), a fost aprobat cu 62 de voturi din totalul de 120 de deputați. Președinta Parlamentului, Albulena Haxhiu, a confirmat rezultatul. Noul cabinet a beneficiat de sprijinul parlamentarilor reprezentând minoritățile, cu excepția minorității sârbe, iar celelalte partide de opoziție au boicotat ședința.
Structura și prioritățile guvernului
Albin Kurti, în vârstă de 51 de ani, a declarat în discursul dinaintea votului că prioritățile vor fi problemele sociale. În politica externă, el a reafirmat obiectivul obținerii statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, considerat o direcție strategică prioritară.
Contextul politic și criza de guvernare
Deși formațiunea sa a obținut 47,13% din voturi la alegerile din iunie 2026, câștigând 53 de locuri din 120 în Parlament, liderul nu a reușit să negocieze o soluție de compromis cu opoziția. Criza se datorează în principal dificultăților de a alege președintele țării, necesar să obțină o majoritate calificată de două treimi în Parlament, fiind un obstacol major în procesul decizional.
Obstacolele în procesul de alegere a președintelui
Selecția președintelui este blocată de diviziunile politice profunde din Kosovo. Fostă provincie a Serbiei, Kosovo și-a proclamat independența în 2008, dar până acum nu a reușit să atingă consensul necesar pentru alegerea șefului statului. În lipsa unui acord larg, urmează convocarea de noi alegeri, ceea ce perpetuează instabilitatea politică.
Implicații pentru fondurile europene
Criza instabilității politice are și consecințe financiare. Kosovo nu poate accesa fonduri europene în valoare de milioane de euro fără un Parlament funcțional și un președinte ales, ceea ce limitează dezvoltarea economică și cooperativearea internațională.
Criza instituțională persistă, în ciuda învestirii cabinetului condus de Kurti, și continuă să afecteze direcția politică și stabilitatea țării.
