O serie de schimbări administrativ-teritoriale au avut loc în România în ultimele decenii, determinând relocarea unor comune dintr-un județ în altul. În anumite cazuri, aceste mutări s-au făcut fără modificări fizice ale localităților, ci doar prin redefinirea limitelor administrative. Astfel de redistribuiri au avut loc în cadrul reorganizărilor regionale și județene, modificând structura administrativă a teritoriului național.
Reorganizarea administrativă a României
Regimul comunist a introdus în 1950 un sistem bazat pe regiuni și raioane, înlocuind județele tradiționale. Acest sistem a fost menținut până în 1968, când, prin Legea nr. 2, România a revenit la structura județeană. La finalul acestei reorganizări, erau în funcție 39 de județe, plus 47 de municipii, 189 de orașe și 2.706 comune.
Schimbări ale limitelor administrative ale comunelor
Un exemplu semnificativ pentru teritoriul din apropierea Bucureștiului este mutarea unor comune din județul Ialomița în județul Ilfov. În 1981, comuna Grădiștea, fostă în Ialomița, a trecut în Sectorul Agricol Ilfov, structură administrativă a municipiului București. Aceasta s-a realizat prin schimbarea granițelor administrative, fără mutarea fizică a locuitorilor sau a clădirilor. Astăzi, toate aceste localități sunt în județul Ilfov.
Exemplul comunei Nuci și Petrăchioaia
În același context, comunele Nuci și Petrăchioaia au trecut din Ialomița în Ilfov în anii 1981. În urma acestei modificări, limitele administrative ale acestor localități au fost ajustate, iar ele au devenit oficial parte a județului Ilfov. Nici aici nu au fost realizate mutări fizice ale populației sau ale infrastructurii.
Comunele din județul Giurgiu care au trecut în Ilfov
Mai târziu, în 1985, au fost mutate din județul Giurgiu în județul Ilfov șase comune: Ciorogârla, Clinceni, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Domnești și Dragomirești-Vale. În anul următor, în 1986, alte trei comune – 30 Decembrie, Berceni și Vidra – au trecut din Giurgiu în Ilfov.
Aceste mutări de comune s-au realizat tot prin modificarea limitelor administrative, fără intervenții fizice asupra localităților. Toate aceste schimbări au influențat structura localităților și apariția noilor delimitări administrative în zona metropolitană a Bucureștiului.
