Un nou cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs în județul Suceava, în Moldova, vineri dimineață, 18 septembrie 2026. Seismul a avut la bază o adâncime de 21,4 kilometri și a fost resimțit cu intensitatea I, fiind localizat la circa 34 km sud de orașul Suceava. Epicentrul seismului a fost situat în apropierea altor localități din zonă, precum Piatra Neamț, Botoșani și Roman, toate fiind la diferențe de câțiva zeci de kilometri de punctul de producere.
Detalii despre seismul din Suceava
Conform datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a produs la ora 04:09:39, ora locală. Activitatea sismică a fost înregistrată în Regiunea Moldovei, în contextul unei seismicități de fond, caracterizată prin evenimente crustale cu magnitudini sub 5. Acestea apar sporadic în zone precum Platforma Moldovenească și Carpații Orientali, deși Vrancea rămâne cea mai cunoscută regiune seismică a țării.
Seisme în proximitate în ultimele zile
Cu două zile înainte, joi, 16 septembrie, a avut loc un alt cutremur, o replică relativ mică. Acesta a avut o magnitudine de 2,0, fiind înregistrat în județul Brașov, la o adâncime foarte mică, de 3,2 km. Epicentrul seismului s-a situat la aproximativ 39 km sud de Sfântu Gheorghe și la 40 km sud de orașul Brașov, având și alte localizări în apropiere, în proximitatea orașelor Mediaș, Târgu Mureș și Sibiu.
În aceeași săptămână, pe 14 septembrie, a fost înregistrat un cutremur în zona Vrancea, cu magnitudinea 2,3, la o adâncime de 77,5 km. Diferențele de adâncime între seismele crustale din Transilvania și cele din Vrancea sunt semnificative, explicând diferențele în modul de propagare a mișcărilor seismice.
Activitatea seismică recentă în România
De la începutul lunii septembrie, în țară au fost înregistrate 12 seisme cu magnitudini între 2 și 4,1. Cel mai puternic cutremur din această perioadă a avut magnitudinea 4,5 și a avut loc pe 26 februarie în județul Vrancea. Această sucesiune de seisme a fost recent însoțită de evenimente în mai multe regiuni.
Diferențele de magnitudine și adâncime demonstrează diversitatea activității seismice în România. Cutremurele superficiale, cele produse la adâncimi mici, precum cele înregistrate în Suceava și Brașov, pot fi resimțite mai intens, în timp ce cele din Vrancea, mai adânci, pot avea efecte mai largi asupra zonei.
Riscul și interpretarea seismelor multiple
Prezența mai multor seisme cu magnitudini mici în perioade scurte nu indică în mod obligat un iminent seism major. Rețelele de monitorizare detectează activitatea seismică constant, inclusiv mișcări prea slabe pentru a fi resimțite, iar aceste evenimente nu trebuie interpretate neapărat ca precursoare a unor seisme de o intensitate mai mare.
De asemenea, detectarea mai multor cutremure în regiuni diferite și la adâncimi variate nu înseamnă că sunt conectate sau că indică o creștere semnificativă a riscului seismic în România. Seismele din Vrancea, produsele la adâncimi intermediare, și cele crustale din alte zone sunt fenomene tectorice diferite, iar analiza secvențelor seismice trebuie făcută cu atenție de specialiști.
Cât de semnificative sunt aceste activități pentru populație
Un cutremur trebuie să fie suficient de puternic pentru a fi resimțit și pentru a putea afecta infrastructura sau construcțiile. Efectele unui seism depind de magnitudine, adâncime, distanța față de epicentru, caracteristicile solului și vulnerabilitatea clădirilor.
Un cutremur superficial, chiar de magnitudine moderată, poate fi simțit intens în zona epicentrală, în timp ce unul mai adânc poate avea o propagare largă, dar mai slab resimțit. Două evenimente cu aceeași magnitudine pot avea impact diferit, în funcție de aceste variabile.
Mitul seismelelor mici
Se afirmă adesea că multiplele cutremure mici ar putea „elibera” energia, prevenind un seism major. În realitate, diferența de energie între un cutremur moderat și unul puternic este enormă. De exemplu, un cutremur de magnitudine 6 eliberează aproximativ 1.000 de ori mai multă energie decât unul de magnitudine 4.
Numărul de cutremure mici nu poate echilibra energia unui singur seism major. De asemenea, evenimentele precedătoare unui cutremur mare, numite preșocuri, pot fi detectate abia după producerea acestuia, dar nu pot fi considerate semne sigure.
Este relocarea activității seismice în regiune, la distanțe și adâncimi diferite, ceea ce înseamnă că nu toate cutremurele mici trebuie să indice o catastrofă iminentă.
Relevanța pentru populație rămâne în responsabilitatea de a fi pregătită pentru un eventual seism, indiferent de frecvența seismelor de mici dimensiuni.
