Fostul președinte Traian Băsescu consideră că Guvernul poate trece de votul Parlamentului, dar opinia sa a fost făcută înainte de desemnarea lui Sigfried Mureșan pentru funcția de premier. Declarațiile lui vin în contextul unei crize politice ample, care durează de peste patru luni.
Traian Băsescu despre situația guvernamentală și alegeri anticipate
Traian Băsescu afirmă că, din cauza faptului că Parlamentul se află la jumătatea mandatului, partidele nu vor declanșa alegeri anticipate. El susține că chances pentru ca Guvernul să treacă sunt ridicate, pentru că parlamentarii nu doresc să înceapă campanii electorale pentru noi mandate. Potrivit fostului șef de stat, soluția este ca guvernul să treacă urgent de vot și să deblocheze rectificarea bugetară.
Băsescu a menționat că, dacă ar avea loc alegeri anticipate, România ar putea rămâne fără guvern încă patru luni. Acest interval include perioada necesară organizării alegerilor și obținerii unui nou guvern, precum și implementarea rectificării bugetare.
Critici privind întârzierea desemnării unui premier
Fostul președinte critică refuzul președintelui Klaus Iohannis de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, considerând această întârziere „nepermisă” și cauzatoare de rău pentru țară. Băsescu precizează că președintele are dreptul discreționar de a desemna candidatul, dar acest drept trebuie exercitat cu responsabilitate.
El adaugă că lipsa unui guvern funcțional prelungit a afectat negativ economia și gestionarea crizei politice. În opinia sa, România nu își poate permite să stea patru luni fără un guvern, mai ales în condițiile în care interimatul a expirat după 45 de zile.
Cronologia politică post-demitere și situația actuală
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și AUR și-au depus demisiile, iar pe 5 mai, moțiunea de cenzură a fost aprobată, cauzând căderea guvernului în 11 luni de la învestire.
Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care a renunțat înainte de vot, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie cu 189 de voturi favorabile din nevoie de 233. În perioada următoare, negocierile au fost marcate de conflicte între partide și schimbări de poziții.
Președintele a optat pentru o variantă de guvern format dintr-un premier propus de el, pe Siegfried Mureșan, în contextul unui găsire a unui candidat acceptat de toate partidele. În urma anunțului, Mureșan a confirmat pe Facebook că acceptă propunerea și are la dispoziție 10 zile pentru formarea executivului.
Evenimentele cheie și pozițiile partidelor
După demiterea lui Bolojan, Nicușor Dan a declarat pe 5 mai că se lucrează la formarea unui guvern într-un termen rezonabil. La începutul lunii iunie, au început consultările cu partidele pentru desemnarea unui premier. În urma mai multor propuneri și refuzuri, pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar următoarea variantă a fost Adrian Veștea.
PNL a luat decizia în 21 iunie, la un congres extraordinar, că participarea la un guvern cu PSD va genera excluderea din partid. Pe 22 iunie, Veștea a eșuat în votul parlamentar cu 189 de voturi favorabile, insuficient pentru majoritate.
Negocierile au continuat cu propunerile PSD pentru Sorin Grindeanu și PNL-USR-UDMR pentru Siegfried Mureșan. În 26 iunie, președintele a acuzat indirect pe Bolojan de minciună, după ce s-au schimbat pozițiile partidelor cu privire la susținerea guvernului minoritar PSD.
În septembrie, șeful statului a propus oficial pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Mureșan a anunțat pe Facebook acceptarea acestei nominalizări, urmând să formeze un guvern cu care va intra în Parlament pentru votul de învestitură.
În prezent, Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
