O postare pe Facebook a unei antreprenoare din România, recent mutată în Chișinău, a stârnit o dezbatere despre comportamentul social al moldovenilor în spațiul public. Aceasta a relatat că a observat o reticență în a saluta sau a interacționa cu vecinii și persoane necunoscute, precum și o reacție de respingere în cazul unei abordări amicale. Reacțiile au fost împărțite, alimentând discuții despre diferențele socio-culturale și despre influența mediului urban asupra comportamentului social.
Opinii ale specialiștilor despre comportamentul din Chișinău
Ion Grosu, specialist în comunicare din Republica Moldova, afirmă că fenomenul nu este specific orașului Chișinău, ci se întâlnește în toată Europa de Est. El consideră că stresul urban, cauzat de trafic și de construirea intensivă, contribuie la o stare generală de tensiune. Grosu subliniază că comportamentele observate sunt o reacție la condițiile de viață aglomerate și stresante, nu o manifestare a lipsei de politețe.
Vasile Cantarji, sociolog de la Chișinău, susține că fenomenul există, dar nu trebuie exagerat. El explică că în rural, în comunitățile mici, salutul și zâmbetul sunt obișnuințe, dar în orașe, unde oamenii nu se cunosc între ei, aceste norme sociale sunt mai rare. Potrivit lui, mentalitatea rurală este adesea transformată în mediul urban, unde relațiile sunt consacrate diferit.
Specialistul menționează că această diferență explică și de ce unii moldoveni consideră firesc să salute doar cunoscuții, în timp ce pentru alții lipsa unui salut poate părea răceală sau lipsă de educație.
Condițiile de viață și stresul urban
Ion Grosu consideră că orașul Chișinău produce un nivel ridicat de stres, mai ales din cauza lipsei unui sistem de transport public de tip metrou sau tramvai. Traficul, aerul poluat și construcțiile permanente amplifică dezechilibrul psihic al locuitorilor. El afirmă că stresul acumulat se poate manifesta în reacții disproporționate în situații obișnuite.
Grosu adaugă că această stare de tensiune nu este specifică Chișinăului, ci se regăsește în întreaga Europă de Est, unde anumite comportamente, precum mimica și modul de abordare, sunt influențate de cultură și de mediul urban.
Vasile Cantarji susține că societatea moldovenească nu este la fel de obișnuită cu zâmbetul ca formă de interacțiune socială, dar consideră că acest fapt nu indică neapărat un deficit. El afirmă că zâmbetul autentic vine din emoție, în timp ce în alte culturi, precum cea americană, poate fi un ritual social.
Diferența în expresia socială: sinceritatea vs. ritual
Cantarji apreciază faptul că, în Moldova, zâmbetul și gesturile spontane exprimă emoții autentice, spre deosebire de alte culturi în care acestea pot fi ritualizate și mai puțin sincere. Aceasta ar putea explica reacțiile observate în rândul moldovenilor, ce pot părea mai reci, dar reflectă o anumită onestitate emoțională.
Ion Grosu identifică și conceptul de „dreptul la anonimitate” în spațiul urban ca pe o diferență fundamentală față de mediul rural. În oraș, oamenii nu se salută obligatoriu, pentru că relațiile sociale sunt mai distante și mai impersonalizate. Această dependență de anonimitate poate crea așteptări diferite față de comportamentul social.
Impactul mediului digital asupra interacțiunii sociale
Vasile Cantarji atrage atenția asupra unui factor important: creșterea utilizării rețelelor sociale a redus contactul față în față. Telefoanele mobile au devenit un refugiu și o barieră în interacțiunile directe, iar oamenii devin mai puțin atenți la mediul înconjurător.
El subliniază că filmările și expunerea constantă la mediul digital influențează comportamentul social, atât pozitiv, cât și negativ. În timp ce poate spori disciplina civică, poate reduce și socializarea autentică, mai ales în rândul tinerilor, creând sentimente de singurătate și dificultăți în a construi relații solide.
Percepția despre comportament și generalizările sociale
Ion Grosu evidențiază fenomenul de generalizare a experiențelor negative din spațiul online. În cazul traficului sau altor situații în care un comportament ofensiv sau nepoliticos atrage reacții extreme pe rețelele sociale, acestea fiind apoi prezentate drept caracteristici ale întregii societăți.
El explică că astfel de relatări exagerate ascund realitatea, unde majoritatea locuitorilor adoptă comportamente civilizate, dar incidentelor izolate li se conferă o importanță disproporționată. Acest mecanism contribuie la percepția unei societăți mai reci sau mai agresive decât în realitate.
Moștenirea culturală și schimbările moderne
Ion Grosu leagă comportamentele de moștenirea socială sovietică, unde relația de „rob-stăpân” era obișnuită, influențând modul de raportare între clienți și angajați. Această cultură a ierarhiilor poate genera reacții defensivă din partea personalului din servicii, atunci când este percepută o atitudine de superioritate din partea clienților.
El afirmă că în cazul schimbării rapide a comportamentului privind respectul pentru urgențe medicale sau reguli civice, se observă de asemenea o capacitate de adaptare a populației. În contextul migrației și contactului cu societățile europene, moldovenii preiau modele de comportament mai civilizate și mai deschise.
Relația cu serviciile și educația civică
Discuția despre politețe în relațiile cu angajații din restaurante, magazine și hoteluri evidențiază influența moștenirii sociale. Grosu afirmă că comportamentul de „rob-stăpân” nu trebuie generalizat ca fiind specific Moldovei, ci ca o influență a perioadei post-sovietice.
El explică că experiențele din alte țări precum Turcia arată că și acolo există conflicte în serviciile de hospitality, iar diferența nu ține doar de cultura serviciilor, ci și de atitudinea clienților. Este nevoie de o abordare echilibrată pentru a evalua corect comportamentul social în diferite contexte.
Distincția dintre zâmbet și bună dispoziție
Ion Grosu precizează că zâmbetul nu trebuie perceput în mod automat ca o obligație, ci ca o expresie sinceră a emoției. Cheltuielile și presiunea de a afișa permanent o stare de bună dispoziție pot duce la reacții negative sau la conflicte în sectorul serviciilor.
El menționează că un angajat poate să-și păstreze profesionalismul fără a fi obligat să zâmbească în permanență, iar această abordare nu trebuie să fie văzută ca o lipsă de politețe. În același timp, sociologul Cantarji adaugă că în situațiile marcate de anxietate, stres și informație negativistă, comportamentul oamenilor se poate modifica, manifestând o anumită reticență sau distanțare socială.
Faptul că politicile și normele sociale sunt influențate de mediul informațional și de contextul geopolitic este, așadar, o realitate care contribuie la modelarea comportamentului în spațiul public al Republicii Moldova.
