Berlinul are un nou primar ales, Elif Eralp, lidera Partidului Stângii (Die Linke), care a câștigat alegerile locale din capitala germană cu 24,5%. Candidata a anunțat că va susține exproprierea a aproximativ 220.000 de locuințe deținute de marile companii imobiliare. Rezultatul alegerilor indică o posibilă formare a unei guvernări de coaliție între Partidul Stângii, social-democrați (SPD – 12%) și Verzi (15%), sprijinite și de procentul de aproape 60% exprimat în cadrul unui referendum din 2021, favorabil exproprierii locuințelor din mediul privat de către municipalitate.
Rezultate și perspective politice
Exit-poll-urile arată că Partidul Stângii a câștigat alegerile la Berlin cu 24,5%, depășind creștin-democrații (CDU – 20%). În cazul în care se vor forma coaliții, Eralp ar putea conduce orașul cu sprijinul celor două formațiuni politice, având în vedere că PSD are 12% și Verzii 15%. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut 16%, fiind sub așteptările din sondaje preelectorale.
Planul de expropriere și reacțiile
Eralp a anunțat că intenționează să exproprieze locuințele de peste 3.000 de apartamente ale companiilor imobiliare. Propunerea vizează preluarea forțată a până la 220.000 de apartamente, cu un preț de până la 60% din valoarea lor de piață, ceea ce ar însemna circa 18 miliarde de euro. Fondurile generate din chirii, estimate că ar putea fi recuperate în 100 de ani, ar fi folosite pentru rambursarea acestei sume, conform estimărilor organizației care a inițiat referendum-ul din 2021.
Verzii din Berlin sunt singurul partid care susține integral planul de expropriere. Platforma lor socială include și susținerea acestei măsuri, în timp ce partidul social-democrat favorizează alte soluții pentru reducerea chiriilor. Pentru stabilirea politicii de guvernare, Partidul Stângii va trebui să negocieze cu aceste formațiuni, asumându-și resposabilitatea de a forma o majoritate în parlament.
Reacții ale partidelor de dreapta și obstacole juridice
Partidele de dreapta au criticat vehement planul, considerând că acesta duce spre o formă de socialism. Kristin Brinker, candidata AfD la alegeri, a declarat că politica de stânga propune „un nou socialism”. Și Stefan Evers, reprezentantul CDU, a afirmat că temerile legate de exproprieri afectează piața imobiliară din Berlin.
Potrivit experților, implementarea planului de expropriere se va lovi de probleme juridice. O comisie de specialiști a concluzionat în 2023 că măsura e fezabilă, bazându-se pe articolul 15 din Constituția Germaniei, care permite transferul în proprietate comună a terenurilor și resurselor naturale. Însă această prevedere nu a fost niciodată aplicată și există riscul ca decizia să fie contestată la Curtea Constituțională.
Guvernul lui Friedrich Merz a propus o lege națională pentru a bloca exproprierea companiilor imobiliare la nivel de land, însă această legislație nu a fost încă redactată. Experții sunt divizați dacă autoritatea federală are competența de a împiedica inițiativele locale, ceea ce complică aceste planuri.
Contextul politic și istoric al Partidului Stângii
Partidul Stângii (Die Linke) își are rădăcinile în Partidul Unității Socialiste din Germania, conducătorul Germaniei de Est până în 1989. În prezent, partidul participă la coaliții guvernamentale în două landuri: Bremen și Mecklenburg-Pomerania de Vest. În Turingia, partidul a condus guvernul până în 2024, cu premierul Bodo Ramelow.
La nivel național, însă, șansele de a ajunge la putere sunt reduse, având în vedere faptul că platforma sa pentru politica externă și securitate include idei considerate prea radicale, precum desființarea NATO, opoziția față de exporturile de arme și decizia de a nu contribui la înarmarea Germaniei. Partidul a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, dar s-a opus ajutorului militar, susținând o soluție diplomatică. Divergențele pe această temă au dus, după invazia din 2022, la o ruptură în partid.
În trecut, Die Linke a fost în coaliție cu social-democrații și Verzii în Berlin, între 2016 și 2023. În urma acestor tensiuni interne, mai mulți deputați au părăsit partidul în 2023, din cauza percepției că ar avea tendințe antisemite, în contextul discursurilor și pozițiilor pro-palestiniene din cadrul formațiunii, în special după atacul Hamas din octombrie 2023 asupra Israelului.
