Un studiu realizat în Franța a identificat o asociere între consumul de conservanți alimentari și un risc crescut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Cercetarea a implicat peste 112.000 de participanți și nu stabilește o relație cauzală directă, însă sugerează necesitatea reevaluării reglementărilor privind aditivii alimentari.
Detalii despre studiu și metodologia aplicată
Studiul s-a desfășurat pe o perioadă medie de circa 8 ani și a inclus 112.395 de voluntari din Franța. Participanții au completat jurnale alimentare de trei ori pe an, în intervale neconsecutive, raportând alimentele consumate. Datele au fost colectate prin proiectul NutriNet-Santé.
Analiza a vizat conservanții adăugați în alimente procesate, precum și expunerea la aceștia în cadrul dietei zilnice. La începutul studiului, 99,5% dintre voluntari consumaseră cel puțin un conservant testat, cu o expunere aproape universală. Participanții au fost monitorizați timp de aproape 8 ani pentru apariția hipertensiunii, infarctului, accidentului vascular cerebral sau altor boli cardiovasculare.
Rezultate și asocieri statistice
Cercetătorii au împărțit conservanții în două categorii: antioxidanți și non-antioxidanți. Comparativ cu cei cu cel mai redus consum, persoanele cu expunere ridicată la conservanți cu rol antioxidant au prezentat un risc cu 22% mai mare de hipertensiune arterială. Pentru conservanții fără rol antioxidant, riscul de hipertensiune a fost cu 29% mai mare, iar riscul de boli cardiovasculare cu 16%.
Expunerea peste medie la conservanții non-antioxidanți, precum sorbatul de potasiu, nitritul de sodiu și acidul ascorbic, a fost asociată cu aceste creșteri de riscuri. În cazul sorbatului de potasiu, riscul relativ a fost cu 39% mai mare pentru hipertensiune. Acidul ascorbic și acidul citric au fost studiate pentru asocierea cu bolile cardiovasculare.
Conservanții identificați ca potențial risc
Analiza a inclus 17 aditivi consumați de cel puțin 10% dintre participanți, dintre care opt au ieșit în evidență: sorbatul de potasiu (E202), metabisulfitul de potasiu (E224), nitritul de sodiu (E250), acidul ascorbic (E300), ascorbatul de sodiu (E301), eritorbatul de sodiu (E316), acidul citric (E330) și extractele de rozmarin (E392).
Sorbatul de potasiu a avut cea mai puternică asociere cu hipertensiunea. Acidul ascorbic a fost de asemenea asociat cu riscul de boli cardiovasculare.
Conservanții analizati au roluri diferite: non-antioxidanții inhibă dezvoltarea bacteriilor și mucegaiului, iar antioxidanții încetinesc oxidarea alimentelor pentru a preveni îmbătrânirea și alterarea culorii sau gustului.
Limitările și interpretarea rezultatelor
Studiul nu demonstrează că acești conservanți cauzează direct bolile cardiovasculare sau hipertensiune. Asocierile statistice observate pot fi influențate de alți factori și nu se pot extrapola la consumul natural al acestor substanțe în fructe și legume.
Autorii subliniază că rezultatele sugerează necesitatea reevaluării riscurilor și beneficiilor acestor aditivi de către autoritățile europene și americane. Recomandă preferarea alimentelor neprocesate sau cât mai puțin procesate și evitarea aditivilor inutili.
Posibile mecanisme biologice și concluzii
Cercetările inițiale sugerează că nitriții pot favoriza stresul oxidativ și pot influența funcționarea celulelor, secreția de insulină și sensibilitatea la insulină. Aceste efecte pot afecta metabolismul glucozei și sănătatea cardiovasculară, însă nu există dovezi directe pe oameni.
Studiul are limite, fiind observațional: nu poate demonstra cauzalitate, iar majoritatea participanților au fost femei (78,7%). În plus, influența altor factori de stil de viață nu a fost exclusă în totalitate.
Autorii recomandă cercetări suplimentare pentru clarificarea mecanismelor de acțiune și impactului real asupra sănătății.
