Premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat joi în Parlament programul oficial de guvernare, cu accent pe proiecte majore în infrastructură și transporturi, care vizează extinderea rețelei nationale și modernizarea sistemelor de transport.
Proiecte în infrastructură: autostrăzi, drumuri expres și reabilitări feroviare
Planul guvernamental prevede finalizarea a circa 185 de kilometri de autostradă și drum expres până la sfârșitul anului 2026. Acești kilometri includ secțiuni ale autostrăzilor A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres DEx6 Brăila–Galați.
Obiectivul pe termen lung este depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, precum și finalizarea principalelor coridoare europene până în 2030. Finanțarea va proveni din fonduri europene nerambursabile și instrumente precum SAFE.
Lucrările vizate includ și noi artere rutiere de mare viteză, precum drumurile expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea, precum și modernizarea centurilor orașelor mari.
Proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămân prioritare. Sectorul feroviar beneficiază de programe pentru creșterea vitezei și reabilitarea infrastructurii. Tronsoanele feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad sunt programate pentru finalizare în 2028, iar A7 Bacău–Pașcani are termen până în 2027.
Modernizarea transportului feroviar și planuri de investiții
Reabilitarea rețelei feroviare va extinde traseele de la 137 de kilometri la cel puțin 500 de kilometri unde trenurile pot circula cu peste 100 km/h. În plus, vor fi finalizate lucrările de tip „Quick Wins” pe 305 kilometri.
Implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS nivel 2 și electrificarea magistralelor TE-N-T sunt prevăzute în cadrul contractului CFR SA 2026–2030. În privința liniei de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta, se așteaptă finalizarea studiului de oportunitate și adoptarea unei decizii politice.
Pentru transportul metropolitan, se propune crearea unei autorități care să gestioneze atât metroul, cât și transportul de suprafață, cu facilitatea biletului unic. Gara de Nord va fi transformată într-un nod intermodal, iar continuarea lucrărilor la Magistrala M6 către Aeroportul Otopeni sunt planificate.
Infrastructura aeriană și portuară: reforme și investiții
Guvernul intenționează restructurarea companiei TAROM, susținând planul de afaceri revizuit pentru demonstrarea viabilității până la 31 decembrie 2026. Ajutorul de stat de 95,3 milioane euro va fi păstrat, fiind protejat în fața Comisiei Europene.
La Aeroportul Henri Coandă, se propune construcția Terminalului 2 prin parteneriat public-privat sau concesiune, cu legătură feroviară și acces direct din A0. În plus, se analizează preluarea unor curse pe Aeroportul Băneasa pentru reducerea traficului din Otopeni.
La nivel portuar, investițiile depășesc 900 de milioane de euro în Portul Constanța, inclusiv concesionarea terminalelor și lucrări de dragaj pe Dunăre pentru menținerea adâncimilor de navigație.
Reorganizare administrativă și măsuri digitale
Începând cu maximum șase luni de la adoptare, vor fi numite conducerea și consiliile de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, printre care CNAIR, CFR, TAROM și ROMATSA.
Structurally, documentul prevede delimitarea clară a atribuțiilor între CNAIR și CNIR și comasarea administrațiilor portuare într-un număr redus de entități, precum Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării.
Pentru reducerea birocrației, va fi creată o platformă digitală pentru obținerea avizelor de mediu, silvicultură și utilități, cu termene și aprobări automate. În același timp, Registrul Auto Român și Direcția Permise vor funcționa pe un flux unic de înmatriculare.
