Primul tur al alegerilor pentru Senatul Cehiei, desfășurat vineri și sâmbătă, s-a încheiat fără ca partidul condus de prim-ministrul Andrej Babiš, Mișcarea ANO, să obțină vreun mandat. Niciun candidat al formațiunii nu a trecut în turul al doilea, în timp ce opoziția, reprezentată în principal de mișcarea Primari și Independenți (STAN), a câștigat 10 dintre cele 27 de mandate puse în joc.
Rezultate și reacții ale liderilor politici
Andrej Babiš a calificat rezultatul drept „catastrofal” și a recunoscut înfrângerea, menționând că nu anticipa că partidul său nu va câștiga niciun mandat. El a afirmat că această situație poate fi folosită pentru a reorganiza formațiunea politică și a criticat organizațiile locale, considerându-le responsabile pentru mobilizarea insuficientă a alegătorilor. Premierul a promis o strategie de reorganizare, fără a oferi detalii concrete.
Babiš a afirmat că rezultatul alegerilor nu reflectă nemulțumirea față de activitatea Guvernului și a precizat că politica guvernamentală nu va suferi modificări. El a punctat că nu intenționează să schimbe strategia de coaliție formată din formațiunea ANO și două partide mai mici, care susțin reducerea ajutorului pentru Ucraina și opoziția față de anumite politici ale Uniunii Europene.
Opoziția câștigă în Parlamentul suprem
Alegerile pentru Senat au fost dominate de opoziție, în special de mișcarea Primari și Independenți (STAN), care a obținut zece mandate. Mișcarea ANO a pierdut și singurul mandat pe care îl avea în Senat, iar formațiunea nu a reușit să păstreze niciunul dintre cele 27 de mandate puse în joc.
Vít Rakušan, liderul STAN, a declarat că opoziția a demonstrat capacitatea de a învinge partidul aflat la guvernare și a exprimat intenția ca formațiunea sa să devină principalul adversar al ANO la viitoarele alegeri parlamentare.
Context electoral și poziția lui Babiš
Andrej Babiš a revenit la conducerea Guvernului în 2025, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare. Coaliția sa este formată din ANO și două partide mai mici, susținând politici eurosceptice și reducerea sprijinului pentru Ucraina.
El a exprimat vehement opoziție față de finanțarea europeană pentru Ucraina, declarând în decembrie 2025 că Cehia nu va garanta împrumutul european de 90 de miliarde de euro pentru Kiev și, în iulie 2026, a refuzat participarea la un program NATO pentru sprijin militar Ucrainei.
Babiš și-a manifestat și poziția împotriva politicii europene privind migrația și a criticat anumite propuneri bugetare ale Uniunii Europene. În ciuda eșecului la alegerile pentru Senat, partidul său rămâne dominant în sondajele naționale și nu există, deocamdată, amenințări serioase la adresa stabilității guvernamentale.
Alegerea Senatului în Cehia și diferențe față de România
Spre deosebire de sistemul românesc, unde deputații și senatorii sunt aleși simultan, în Cehia alegerile pentru cele două camere ale Parlamentului se desfășoară separat. Camera Deputaților are 200 de membri, aleși pentru mandate de patru ani, iar Senatul este alcătuit din 81 de membri, cu mandate de șase ani.
Senatorii sunt aleși concomitent cu o treime din numărul total, adică 27 de membri, o dată la doi ani. În scrutinul din octombrie 2026, cinci candidați au câștigat deja mandatul încă din primul tur, după obținerea a peste 50% din voturi. Pentru celelalte 22 de locuri s-a organizat un al doilea tur, pe 16 și 17 octombrie, cu participarea primilor doi candidați clasați în fiecare circumscripție.
Numărul total de mandate pentru Senat în fiecare scrutin reprezintă un exemplu distinct față de sistemul electoral românesc, unde alegerile pentru cele două camere au loc de obicei simultan.
