Peste 550.000 de persoane au participat sâmbătă în Franța la proteste împotriva scumpirilor și a problemelor din sistemul de învățământ, numărul oficial fiind de 800.000, conform sindicatului CGT. În același context, violențele au degenerat în ciocniri între protestatari și forțele de ordine, rezultând peste 1.200 de arestări și 150 de polițiști răniți.
Desfășurarea protestelor și ciocnirile violente
Proteste au avut loc în mai multe orașe, cu manifestații pașnice în majoritatea cazurilor. În paralel, grupuri marginale au atacat clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri, iar vehicule ale poliției au fost ținta agresorilor. În Paris, manifestația de la Place de la République s-a transformat în confruntări, poliția intervenind cu gaze lacrimogene după ce persoane îmbrăcate în negru și cu măști au aruncat artificii, pietre și au atacat o bancă și un magazin de articole sportive.
Clădiri și infrastructură afectate
În Limoges, primăria a fost în mare parte distrusă de un incendiu declanșat de protestatari mascați. Potrivit prefectului regional, edificiul, inaugurat în 1883, a suferit daune majore, cu acoperișul prăbușit și fațada parțial distrusă, reprezentând o pierdere semnificativă pentru patrimoniu. La Marsilia, participanți au forțat ușa primăriei, intrând temporar în sediul municipal, iar la Paris, mai multe magazine și o bancă au fost jefuite sau avariate, iar pubelele de gunoi au fost incendiate.
Reacții oficiale și măsuri luate
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat sâmbătă seară că 1.200 de persoane au fost arestate și 150 de polițiști răniți. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a susținut că manifestația a fost deturnată de „casseurs” – indivizi oportuniști care au jefuit și prădat, și a asigurat că autoritățile vor lua măsuri ferme împotriva acestora. Oficialul a subliniat că statul nu intenționează să declare stare de urgență, dar condamnă cu fermitate violențele.
În orașul Limoges, primăria a fost serios avariată, ca urmare a unui incendiu cauzat de manifestanți mascați. Prefectul local, Maurice Barate, a declarat că acoperișul edificiului s-a prăbușit și fațada a fost deteriorată, fiind o pierdere de patrimoniu. În Marsilia, manifestanții au pătruns în sediul primăriei, dar au fost evacuați de poliție, iar pubelele de gunoi au fost incendiate.
Contextul și motivele protestelor
Protestele au început în urmă cu o lună, în școlile din suburbii din nordul Parisului, nemulțumiți de condițiile din școli, absenteismul cadrelor didactice și inegalitatea socială. În urma acestor inițiative, s-a declanșat un protest național împotriva cheltuielilor publice reduse, creșterii prețurilor și deteriorării serviciilor sociale. Mobilizarea de sâmbătă a fost organizată după apeluri pe rețele sociale, fiind reluarea mișcării „vestelor galbene“ din 2018.
Organizatorii au chemat profesori, studenți, muncitori, pensionari și agricultori să participe. Sindicatul CGT a susținut acțiunea, cerând salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protecție pentru serviciile publice.
Reacții politice și sociale
Partidele de extremă stângă au susținut manifestațiile, în timp ce cele de extremă dreaptă au criticat intervenția poliției. Liderul „Franța Neînfrântă”, Jean-Luc Mélenchon, a cerut protestatarilor să evite jafurile, menționând că acestea contravin valorilor mișcării.
Președintele Emmanuel Macron a condamnat ferm violențele și distrugerile, afirmând că printre cei implicați se află indivizi care urmăresc să destabilizeze instituțiile și să împiedice exprimarea pașnică a revendicărilor. El a declarat că cei care provocă distrugeri vor fi urmăriți penal și pedepsiți.
