Comitetul interministerial Bala a aprobat, astăzi, raportul final privind soluțiile de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare de la Cernavodă, actuale și viitoare, potrivit unui comunicat oficial al Guvernului României. Decizia vizează măsuri pe termen scurt, mediu și lung, pentru gestionarea resurselor de apă și continuarea proiectelor de extindere a capacității energetice.
Recomandări pentru gestionarea apei și infrastructură navală
Pe termen scurt, se recomandă mobilizarea suplimentară a apei provenite din priză, în cazul necesităților. De asemenea, se continuă dragajul pe Dunărea Veche, pentru creșterea debitului și îmbunătățirea condițiilor de navigație pe acest braț.
Au fost prezentate și indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați conform legislației în vigoare. Recomandarea vizează ca procesul de licitație și proiectul să țină cont de debitele extrem de scăzute din anul 2026 și să includă obiective extinse, precum asigurarea apei pentru funcționarea reactoarelor centralei, navigabilitatea pe Dunărea Veche și soluții pentru circulația piscicolă.
Planuri pentru extinderea capacității nucleare
Pe termen lung, comitetul sugerează ca proiectarea unităților 3 și 4 să țină cont de situația din 2026. De asemenea, recomandă analiza unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei și pentru alte probleme legate de infrastructură.
Astfel, se intenționează ca cele două noi unități, în prezent în plan, să contribuie la creșterea capacității energetice și la reducerea emisiilor de CO2, având în vedere că acestea ar putea să dubleze producția anuală de energie nucleară de la 33% la 66%, odată cu funcționarea celor patru unități CANDU.
Starea actuală a centrala și decizii de oprire
În prezent, cele două unități principale ale centralei de la Cernavodă, cu o putere de 700 MW fiecare, sunt oprite din cauza debitului insuficient al Dunării. Pe parcursul primelor șase luni ale anului, cele două grupuri au fost oprite în total circa 1.800 de ore, această situație fiind agravată după luna iulie.
Unitatea 1 a fost oprită programat pentru mentenanță în mai, fiind reconectată la Sistemul Energetic Național începând cu începutul lui iulie. Ulterior, a fost din nou oprită din cauza debitului scăzut și nu a mai fost repornită.
Unitatea 2, oprită pentru trei săptămâni și jumătate în mai din cauza unei avarii, a funcționat ulterior până la 13 august, când a fost oprită controlat, din cauza debitului mic al Dunării. De atunci, România nu mai are energie nucleară en gros în sistem.
Proiecte de extindere și costuri asociate
România planifică finalizarea unităților 3 și 4, proiect în condițiile în care centrala a fost proiectată inițial pentru cinci unități, însă ultima nu va mai fi finalizată. Aceste două unități ar produce aproximativ 10 TWh anual, dublând astfel producția de energie nucleară.
Conform estimărilor anterioare, costul final pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 a fost evaluat la circa 7 miliarde de euro, dar suma actualizată se apropie de dublu. Contractul EPCM pentru aceste unități a fost semnat în urmă cu doi ani, între societatea EnergoNuclear S.A. — compania de proiect a Nuclearelectrica — și Asocierea FCSA, formată din Fluor, Candu Energy, Ansaldo Nucleare, S&L Engineers și Sargent & Lundy.
Decizia finală de investiție pentru cele două reactoare nu a fost încă luată.
