**Un bărbat afgan, tată a 58 de copii, trăiește în condiții extreme în provincia Uruzgan**
Mohammad Sadiq, în vârstă de 57 de ani, din provincia Uruzgan, are 58 de copii și se confruntă cu dificultăți grave în gestionarea unei familii atât de numeroase. Viața lor este marcată de sărăcie extremă, lipsa condițiilor elementare și lipsa resurselor suficiente pentru hrana și educația copiilor.
Viața într-o familie uriașă
Sadiq, mecanic auto, relatează pentru BBC despre provocările zilnice legate de creșterea și îngrijirea celor 70 de copii, dintre care 58 sunt în viață.
Famila sa are condiții modeste, fiind nevoită să pregătească două mese pe zi, iar uneori unii copii nu primesc hrană suficientă.
Pentru încălzire, în timpul iernii, se adună șase sau șapte persoane în camere pe care le împart sub o pătură subțire. Vara, masa se face în curte.
Locuința lor nu are uși sau ferestre convenționale, ci perdele improvizate pentru a separa camerele, iar spațiul comun servește drept baie, loc pentru spălat rufe și toaletă.
Provocările gestionării unei familii numerose
Sadiq spune că uneori nu își amintește numele tuturor copiilor, numărând și constată că lipsește cineva, fiind plecat în altă parte.
Până acum, a pierdut 14 copii, iar durerea acestei pierderi îi afectează profund pe membrii familiei.
Motivul pentru care a dorit o familie atât de mare este religios și personal: „Am vrut să cresc numărul de adepți ai Profetului Mahomed”.
Cu toate acestea, amploarea familiei a condus la situații dificile, între care și cazul în care, din greșeală, a oferit unui cleric numele incorect al fiicei sale în timpul unei ceremonii de căsătorie.
Pentru a gestiona stresul provocat de lipsa memoriei, obișnuiește să îi numească „fiul meu” sau „copilul meu” și nu reușește întotdeauna să distingă numele fiecăruia.
Soțiile și căsătoriile infantile
Sadiq are patru soții, toate măritate în adolescență, între 13 și 16 ani.
El a avut 20 de ani când s-a căsătorit prima dată, după ce a economisit pentru a plăti zestre.
Fenomenul căsătoriilor infantile rămâne o problemă serioasă în Afganistan.
Sarcinile frecvente și accesul limitat la servicii medicale, în special în regiuni izolate ca Uruzgan, cresc riscurile pentru sănătatea atât a tinerelor mame, cât și a nou-născuților.
Chiar dacă încearcă să trimită copiii la școală, costurile educației reprezintă o barieră majoră pentru familia sa.
Sadiq și-a exprimat speranța ca fiicele și fiicele sale să beneficieze de educație și să aibă o nutriție adecvată, făcând un apel către guvern, organizații caritabile și oameni de afaceri pentru sprijin.
**Familia se confruntă cu provocări importante din cauza condițiilor socio-economice și a tradițiilor locale, iar nevoile lor sunt acuta în condițiile actuale**.
