Proteste în Albania continuă de peste 130 de zile, implicând studenți, liceeni și artiști, în contextul unor proiecte imobiliare în zone protejate și a problemelor legate de statul de drept și justiție.
Descrierea mobilizării și reacțiile sociale
După începerea anului școlar în octombrie, studenții și elevii s-au alăturat protestelor, organizate pentru a atrage atenția asupra proiectului turistic controversat, prezentat în 2024. La prânz, sâmbătă, este programată o întâlnire în centrul orașului, urmată de o acțiune în fața Ministerului Educației la ora 14:00. Artiștii au făcut și ei apel la manifestații în aceeași zi, dimineața.
Motivele protestului
Protestatarii sunt motivați de o percepție generalizată de frustrare față de lipsa de reacție a autorităților. Sidorela Vatnikaj, militantă de 27 de ani, a descris situația ca fiind „multă furie”, menționând o mișcare începută în mai împotriva proiectului imobiliar legat de ginerele fostului președinte american Donald Trump, Jared Kushner.
Ea subliniază că nemulțumirile vizează mai mult decât proiectul turistic, fiind legate de probleme fundamentale de stat de drept și de justiție. În acest context, apariția gardurilor de sârmă ghimpată pe plajele din Zvernec, la 150 km sud-vest de Tirana, a fost punctul de pornire al escaladării tensiunii.
Impactul și manifestările violente
În urma acțiunilor din 13 octombrie, peste 300 de persoane au fost rănite, conform autorităților. Dintre acestea, un număr semnificativ au fost victime ale folosinței de gloanțe de cauciuc de către forțele de ordine. Multe clădiri publice din capitală au fost închise, unele cu obloane trase, altele încuiate cu plăci metalice. Trotuarele au fost acoperite cu pietriș în locul pavajului obișnuit, iar firele de la semafoare au fost smulse pentru a dezactiva camerele de supraveghere.
Acțiunea brutală a fost determinată de o serie de violențe, de la bănuieli de vandalism în instituții și până la confruntări directe cu poliția, care a recurs pentru prima dată la gloanțe de cauciuc. Mobilizarea a început după apeluri naționale, în care mii de elevi și studenți au ieșit pe străzi.
Cănile revendicări și lipsa liderilor
Protestatarii solicită anuarea proiectului imobiliar, precum și modificarea legilor privind ariile protejate și investițiile strategice. Criticile se extind asupra condițiilor de predare și a perspectivelor pentru populație, după ce peste 1,5 milioane de locuitori au părăsit țara de după 1990. În prezent, Albania are aproximativ 2,3 milioane de locuitori.
Liderii protestelor nu au fost încă identificați, iar demonstrațiile au fost pașnice în cele mai multe cazuri, cu opriri în fața sediului guvernului, unde cererile de demisie au fost exprimate de numeroși participanți.
Reacții oficiale și măsuri de siguranță
Premierul Edi Rama a denunțat violențele ca fiind un „război hibrid” alimentat din exterior și a prezentat o listă cu aproximativ 40 de persoane, despre care susține că ar fi participante la violențe, indicând inițiale și fotografii. El a anunțat intenția de a crea un fișier pentru participanții violenți pentru a restricționa călătoriile acestora în Uniunea Europeană.
Pel majoritatea protestatarilor, precum Arta Lita, în vârstă de 18 ani, a exprimat dorința de a avea o viață mai bună în propria țară, explicând că luptă împotriva corupției.
Protestele din Tirana se desfășoară zilnic, majoritatea fiind pașnice, însă cu incidente de violență care au dus la multiple răni și distrugeri. În această săptămână, scaunele roșii plasate în fața sediului guvernului pentru dialog au rămas goale. Între timp, autoritățile pregătesc măsuri de identificare și restricționare a participanților violenți.
