Prognoza Comisiei Europene pentru economia României a înregistrat o nouă reducere a estimărilor de creștere.
Prognoza economică de primăvară pentru România prevede o diminuare a prognozei de creștere economică pentru 2025, față de estimările anterioare. Comisia estimează o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5% la 1,4% în 2025, urmată de 2,2% în 2026. Prognoza pentru 2024 este de 0,8%, cu 0,2 puncte procentuale mai mici decât estimarea anterioară.
Inflația ar urma să atingă 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026.
Deficitul bugetar s-a agravat la 9,3% din PIB în 2024, prognozându-se 8,6% în 2026.
Modificări față de toamnă
În toamnă, Comisia estima o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, urmată de 2,5% în 2025, comparativ cu 3,3% și, respectiv, 3,1% în estimările anterioare.
Anterior, se preconiza o scădere ușoară a inflației, dar menținerea acesteia peste 5% în 2024 și 5,5% în 2024, dat fiind că presiunile inflaționiste rămân ridicate. Pentru 2025, inflația era estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%.
Comisia avertizează că deficitul bugetar al României va atinge 8% din PIB în 2024, o valoare semnificativ mai mare decât în 2023.
Se anticipează că acest nivel va persista în 2025 și 2026, în absența unor modificări de politică. Se prevăd și rate de îndatorare publice majorate, de aproape 60% din PIB în 2026.
Riscuri pentru economie
Economia României ar urma să se accelereze la începutul anului 2025, în principal datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și unor perspective îmbunătățite de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de eventuale taxe impuse de SUA și instabilitatea politică și fiscală internă pot afecta exporturile, sentimentul economic și investițiile.
Acești factori pot determina o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4% în 2025, care va crește la 2,2% în 2026. Inflația ar urma să scadă, dar să rămână la niveluri ridicate, în timp ce șomajul va înregistra o ușoară diminuare.
Creștere economică moderată, incertitudini ridicate
Sentimentul economic a rămas pozitiv, în ciuda turbulențelor economice și incertitudinilor. Sectoarele construcții, agricultură și transporturi au perspective îmbunătățite, iar aderarea la spațiul Schengen și modernizarea infrastructurii contribuie la acest lucru.
Cu toate acestea, datele indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, din cauza politicilor restrictive și a inflației ridicate.
Importurile vor înregistra o scădere ușoară, în timp ce exporturile de servicii și produse agricole au perspective pozitive. În ansamblu, se preconizează o creștere moderată a PIB-ului real, la 1,4%, în 2025.
În 2026, se anticipează că scăderea inflației și relaxarea politicilor monetare vor sprijini consumul. În acest context, crește speranța consolidării încrederii investitorilor, ce va accelera formarea brută de capital fix.
În ansamblu, se anticipează o consolidare moderată a PIB real, până la 2,2%. Deficitul de cont curent va scădea treptat, rămânând ridicat, de aproape 8% din PIB în 2025 și 7% în 2026.
Principalele riscuri includ incertitudinea politică și fiscală internă.
Creșteri salariale moderate.
Tensiunile de pe piața muncii s-au diminuat. Rata șomajului va continua să scadă, ajungând la aproape 5% până la sfârșitul lui 2026. Creșterile nominale ale salariilor vor încetini în 2025 și 2026, datorită intervențiilor legislative.
Dezinflația, un proces lent
Inflația va scădea, dar lent. Inflația excluzând energie și alimente, rămâne ridicată și se anticipează că eliminarea plafonului prețurilor energiei electrice pentru gospodării va duce la creșterea prețurilor interne. În ansamblu, se prevede o scădere marginală a inflației la aproximativ 5% în 2025 și sub 4% în 2026.
Deficitul bugetar va scădea treptat.
Deficitul bugetar a crescut la 9,3% din PIB în 2024.
Măsuri de consolidare bugetară adoptate la sfârșitul lui 2024, vor duce la scăderea deficitului la 8,6% în 2025 și apoi la 8,4% în 2026.
Datoria publică va atinge 63% din PIB în 2026.