Guvernul României evaluează introducerea unei noi taxe pentru companiile mari de publicitate, ca măsură de compensare a deficitului bugetar. La discuțiile privind pachetul fiscal, s-a propus o impozitare de 10% din veniturile multinaționalelor generate prin publicitate în România.
Inspirându-se din inițiative similare ale Germaniei și Franței, autoritățile române analizează această măsură pentru a atenua dezechilibrul existent: companiile internaționale obțin venituri substanțiale din publicitatea vândută în țară, dar contribuția lor la bugetul național este redusă.
Surse apropiate au consultat experți economici despre această propunere. Unii o consideră cea mai eficientă variantă disponibilă actual pentru a impozita aceste companii, în timp ce alții îşi exprimă scepticismul legat de aplicabilitatea ei, ţinând cont de strategiile de optimizare fiscală și de caracterul global al companiilor transnaționale.
Dragoș Cabat, analist financiar: „Multe companii își transferă profitul către zone cu taxe mai mici”
„La nivel european, se dezbate taxarea acestor entități multinaționale. Această măsură face parte dintr-un cadru mai amplu referitor la impunerea unei taxe minime pe profit. Multe corporații își transferă profitul către jurisdicții cu impozite mai mici”, afirmă analistul financiar, Dragoș Cabat, pentru sursa menționată.
Dragoș Cabat consideră că o taxă pe cifra de afaceri ar fi o soluție mai eficientă pentru a contracara transferul profiturilor.
„O taxă pe cifra de afaceri ar fi o abordare mai eficientă, decât una pe profit, deoarece companiile pot muta profiturile dintr-o țară în alta.
Prin urmare, consider că aceasta este o soluție imperfecta pentru o problemă importantă. Este probabil cea mai bună soluție disponibilă pentru a aborda această problemă.”, a concluzionat Cabat.
Adrian Mitroi, profesor ASE: „O soluție pertinentă”
„Consider că această măsură este mai relevantă decât taxarea tranzacțiilor bancare, o abordare anterior propusă. Este, de asemenea, în concordanță cu inițiativele din Germania și Franța. Cu toate acestea, nu anticipăm că s-ar realiza un colectare de venituri de 10%, dar la nivelul Uniunii Europene există, legal și principial, cerința clară de a impozita veniturile la locul obținerii lor.”, a declarat profesorul de economie Adrian Mitroi, pentru sursa citată.
Adrian Mitroi este sceptic cu privire la capacitatea României de a aplica eficient o astfel de taxă asupra multinaționalelor.
„Nu cred că avem resursele necesare pentru a impune o taxă de acest gen, având în vedere dificultățile întâmpinate chiar şi în cazul unui impozit progresiv.”
Prof. Mircea Coșea: „O abordare ambițioasă, care depășește posibilitățile actuale”
Profesorul de economie Mircea Coșea este rezervat în privința taxei, sugerând o negociere cu companiile pentru investiții în activități publice.
„Aceste măsuri evidențiază, într-un context particular, dorințe care depășesc, în momentul dat, resursele disponibile. Sunt sceptic în privința aplicării unei astfel de taxe. Problema esențială este capacitatea de a controla modul în care aceste companii își gestionează profiturile.
Un exemplu din practica internațională, din Australia, evidențiază că negocierile cu aceste companii pentru investiții, în schimb, în proiecte publice, ar fi o abordare mai fezabilă.” a menționat Coșea.
Piața publicității în România prognozată până în 2028
Veniturile din publicitate în România sunt proiectate să atingă 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere ușor față de 2,2 miliarde de euro în 2023.
Din 2013, piața publicitară românească a înregistrat o creștere medie anuală de 1,3%.
În 2023, România se afla pe poziția 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate.
Conform unui raport recent, cotele de piață ale veniturilor din publicitate din România au rămas relativ constante:
- Televiziune – 52,2%
- Digital – 36,4%
- Publicitate outdoor – 6%
- Radio – 4,9%
- Presă scrisă – sub 1%
În 2024, televiziunea a menținut supremația, cu o prognoză de 406 milioane de euro.
Piața publicității digitale în România
Piața digitală românească a continuat să crească, atingând o valoare estimată de 283 de milioane de euro în 2024.
Google a continuat să domine reclamele digitale, urmată de Display, Social Media și YouTube.
Retailul a condus investițiile în media, urmat de sănătate.