Administrația Națională Apele Române (ANAR), parte a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a publicat recent un nou regulament privind concesionarea terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă. Acesta urmărește stimularea tranziției ecologice, încurajarea investițiilor durabile și asigurarea unor surse predictibile de finanțare pentru activitatea instituției.
ANAR își continuă eforturile de valorificare sustenabilă a resurselor aflate în administrare, promovând soluții ecologice pentru producerea de energie, în concordanță cu politicile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
Noul regulament, implementat prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025 și publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, încurajează utilizarea responsabilă a terenurilor pentru dezvoltarea unor proiecte ecologice generatoare de energie regenerabilă.
„Acest act normativ va deschide calea pentru investiții private transparente și previzibile. Trasabilitatea procesului de concesiune va stimula concurența și va preveni situațiile în care investitori fictivi concesionează terenuri și nu își respectă obligațiile contractuale. În final, acest lucru va stimula economia și va genera venituri suplimentare la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR.
Investitorii vor plăti o redevență, care, în cazul producției de energie electrică din surse regenerabile (de exemplu, panouri fotovoltaice), este de 0,06 lei/mp/lună plus 0,1% din veniturile generate prin concesiune.
Etapele următoare
Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost stabilite procedurile pentru organizarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a bunurilor imobile publice aflate în administrare și modul de stabilire a redevențelor.
ANAR elaborează în prezent documentația-cadru necesară și va implementa o procedură pentru gestionarea activităților conexe concesionării.
Toate solicitările de concesiune care respectă prevederile OUG nr. 57/2019 vor fi analizate individual, indiferent de persoana care solicită concesiunea, inclusiv de către administrațiile bazinale de apă.
Ordinul stabilește o durată maximă de concesiune de 49 de ani, care poate fi prelungită cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare, printr-un act adițional.
ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona bunuri conform atribuțiilor legale.
Conform prevederilor legale, redevența, cu excepția părții acordate bugetelor locale, este încasată de ANAR și reprezintă venituri proprii ale instituției.
„Aceste venituri vor contribui la extinderea lucrărilor de gospodărire a apelor, ținând cont de necesitatea de a le finanța din resurse proprii. Creșterea veniturilor din concesiuni va echilibra veniturile și cheltuielile ANAR, optimizând activitatea instituției.”
Fondurile obținute vor fi utilizate exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor apărute ca urmare a efectelor neprevăzute asupra malurilor și albiilor cursurilor de apă, a lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice.
Optimism privind noul demers
Ordinul specifică valorile redevenței, structura încasărilor și distribuția sumelor aferente bugetelor locale (40% pentru județ și 40% pentru localitatea în care se situează terenul, 20% revenind ANAR).
„Suntem optimiști legat de acest demers, deoarece nevoia unui cadru legal a fost evidentă în numeroase solicitări anterioare.”
Simulări ale ANAR arată o încasare estimată de 1.400 euro pe hectar pe an.
Acest lucru ar reprezenta 560 euro pentru județ și localitate și 280 euro pentru ANAR pe hectar pe an.
Pe durata maximă de 49 de ani un hectar ar genera 27.440 euro pentru autoritatea locală și județeană.
Pentru ANAR, veniturile pe un hectar ar ajunge la 13.720 euro pentru proiecte de consolidare a malurilor și albiilor apelor.
Experții evidențiază beneficiile contractului de concesiune față de cele pe termen scurt (5 și 10 ani), inclusiv stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitatea ecologică, beneficii pentru fauna acvatică și sectorul piscicol, creșterea veniturilor bugetare și implementarea de proiecte prin planuri de afaceri obligatorii.