Un om așteaptă lângă o ușă, în timpul evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, la sediul Ministerului Afacerilor Externe din București, miercuri, 27 ianuarie 2016. Fotografie: Octav Ganea / Inquam Photos
Ministrul Afacerilor Externe a anunțat că reprezentanții Ministerului au obținut o victorie importantă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva persoanelor condamnate în România care au fugit din țară.
- Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că o instanță națională nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și a prelua ea însăși executarea pedepsei fără acordul țării care a emis mandatul. Printre persoanele condamnate în România și fugite din țară se numără Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu.
„Este o veste bună pentru noi și una proastă pentru cei care au evitat justiția românească. Curtea de Justiție a stabilit că aceștia nu se pot ascunde în state membre, unde ar beneficia de condiții mai favorabile, fără acordul României”, a declarat ministra de Externe Oana Țoiu, într-o declarație făcută vineri, la o zi după decizia Curții.
Țoiu a felicitat colegii din Ministerul Afacerilor Externe pentru reușită, accentuând că aceasta demonstrează profesionalismul angajaților români în domeniu.
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene stipulează că infractorii români, prinși într-un alt stat membru, nu pot rămâne acolo pentru executarea pedepsei, decât cu acordul expres al instanțelor românești. Astfel, cei ce s-au refugiat în țări cu condiții mai blânde, nu vor mai putea evita închisoarea din România, a mai afirmat ministra.
De asemenea, victoria de la Curtea de Justiție consolidează cooperarea judiciară europeană și sporește capacitatea României de a-și recupera cetățenii condamnați.
Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat referitor la decizia Curții de Justiție din joi. Documentele Ministerului Afacerilor Externe susțin că decizia este în concordanță cu poziția României și creează premisele executării mandatelor europene de arestare.
Explicații
Curtea de Justiție a Uniunii Europene subliniază că instanțele statului membru care refuză executarea unui mandat european de arestare trebuie să obțină acordul instanțelor din statul emitent pentru preluarea executării pedepsei.
Acest acord presupune transmiterea hotărârii de condamnare, însoțită de un certificat, statului care urmează să execute pedeapsa. Fără acest acord, executarea pedepsei nu poate fi preluată.
Scopul reintegrării sociale nu trebuie să contravină principiului fundamental al executării mandatelor europene de arestare.
Instanțele statului membru pot invoca considerente de politică penală pentru a justifica refuzul de a executa pedepse pe teritoriul lor. Refuzul cu încălcarea condițiilor prevăzute de dreptul UE nu afectează valabilitatea mandatului european de arestare.
Hotărârea mai subliniază că mandatul european de arestare se bazează pe încrederea reciprocă și că refuzul executării este o excepție, care trebuie interpretată strict.