„Am observat economistul-şef al unei bănci importante din România care discută despre o creștere negativă atât în acest an, cât și în anul următor. (…) Oricum, nu va exista o creștere spectaculoasă dacă va fi. Nu are cum. Estimăm o creștere între 0 și 1% în acest an. Și anul viitor rămâne de văzut dacă va fi mai ridicată decât în prezent”, a afirmat Daniel Dăianu, în cadrul celei de-a șasea ediții a conferinței Banking Forum, organizată de Financial Intelligence.
El a subliniat că nu consideră că România s-ar putea confrunta cu o recesiune care să genereze consecințe în lanț, conform scrisorii Agerpres.
Florian Libocor, economist-șef la BRD, a precizat, marți, la cea de-a 20-a ediție a Conferinței de analiză a riscului național, organizată de Coface România, că economia națională ar putea suferi o contracție de 0,6% din PIB în acest an, urmând ca în anul următor această scădere să continue și să ajungă la 2%.
„Pe mine mă amuză profund opiniile precum „observăm o ușoară contracție, dar spunem că va fi ușor sub 1%”. Am avut astfel de discuții și le-am transmis celor cu care am dialogat. În acest mod, îi păcăliți chiar și pe factorii de decizie, deoarece aceștia cred că calculele lor sunt exacte, pentru că le confirmați și nu aveți argumente solide. Uitați-vă la consum, variația stocurilor, modul în care evoluează prețurile, sectorul industrial, agricultura. Privind în toate aceste direcții, în panoul care indică modul în care se formează PIB-ul pe venituri și cheltuieli, veți descoperi numeroase semne de întrebare. Dar, așa cum s-a menționat la început, o recesiune trebuie percepută ca fiind un proces de consolidare și ajustare. Nu ca unul negativ, deoarece nu este malefic, ci parte integrantă a ciclului economic. Altfel, am trăi tot timpul doar în perioade de creștere, ceea ce ar fi o utopie frumoasă. Pot oferi exemple din trecut, dar nu cred că este cazul acum. Multe persoane le și amintesc și acum. Astfel, estimarea indică o contracție a economiei cu până la 0,6% din PIB în acest an, urmată de o scădere mai accentuată de peste 2% în anul următor. Aceste cifre reprezintă scenariul de bază în prezent. Cine crede că liberalizarea prețurilor la energie și gaze naturale nu va influența cererea, principalul motor al creșterii economice, este liber să o susțină. Însă astfel nu îi va convinge pe mine”, a precizat Florian Libocor.
De asemenea, Daniel Dăianu a menționat că în ultimele luni au existat câțiva miniștri „pedepsiți” care nu ar fi trebuit să vorbească public despre lipsa fondurilor pentru salarii și pensii, având în vedere că, după 1989, nu a existat un episod în țară în care să nu se plătească aceste drepturi.
„Astfel de declarații publice au reflectat dificultăți în execuția bugetară, fiind necesară suplimentarea anumitor cheltuieli. Însă, ceea ce vreau să accentuez, nu reprezintă o rectificare pozitivă. Această rectificare este negativă, deoarece dacă nu ar fi fost adoptate măsurile luate, deficitul s-ar fi apropiat de nivelul din anul precedent. De aceea, economia trebuie să facă față unor provocări, iar cetățenii resimt aceste dificultăți. TVA-ul reduce semnificativ puterea de cumpărare a populației, fără discriminare. Ținta de 8,4% ilustrează această diferență: dacă nu s-ar fi adoptat măsuri, nivelul ar fi fost în jur de 9%. Majoritatea ajustărilor vor avea loc în 2026, odată cu impactul anualizat al creșterii taxelor și impozitelor, inclusiv prin inflație”, a adăugat Daniel Dăianu.