Coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice din aur, de o valoare inestimabilă și încă nerecuperate, au fost incluse în Muzeul Virtual al Obiectelor Culturale Dispărute, lansat de UNESCO. András István Demeter, ministrul Culturii, participă în aceste zile la Conferința Mondială a Culturii, organizată de UNESCO și găzduită în Spania. Menționăm că cele patru piese din tezaurul românesc furate din Muzeul din Olanda au fost despăgubite de autoritățile olandeze cu suma de 5,7 milioane de euro. Ancheta pentru capturarea infractorilor continuă în paralel.

Suma, plătită în întregime de o mare companie de asigurări din Olanda, a fost deja transferată în contul Muzeului Național de Istorie a României.

„România se solidarizează cu țările care susțin ferm recunoașterea explicită a valorii culturii”

După ample perioade de așteptare și incertitudine, autoritățile au hotărât să nu mai aștepte finalizarea anchetei penale derulate de autoritățile olandeze și au acceptat compensarea conform valorii asigurate.

Conform unui comunicat al Ministerului Culturii, evenimentul reunește peste 100 de miniștri ai Culturii, 3.000 de participanți din 165 de țări și peste 100 de organizații nonguvernamentale. Tema principală a ediției din acest an este întărirea rolului culturii în cadrul strategiilor globale pentru dezvoltare durabilă.

„Cultura nu reprezintă un element decorativ al dezvoltării, ci unul dintre pilonii săi esențiali. De la educație și conservarea patrimoniului, la industriile creative și dialogul intercultural, cultura furnizează resurse vitale pentru societăți reziliente și prospere. România susține cu fermitate recunoașterea explicită a culturii ca obiectiv independent în proiectul global de dezvoltare”, a afirmat ministrul András István Demeter.

Un moment semnificativ al conferinței a fost prezentarea, de către UNESCO, a Muzeului Virtual al Obiectelor Culturale Dispărute, un spațiu online interactiv care evidențiază traficul ilegal de bunuri culturale și patrimoniul pierdut.

În cadrul acestei inițiative, au fost incluse și obiecte din patrimoniul cultural românesc – coiful dac de la Coțofenești și patru brățări dacice din aur, de o valoare inestimabilă și încă nerecuperate.

„Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor. Este vital ca aceste cazuri să fie vizibile la nivel internațional pentru a menține colaborarea necesară recuperării lor. Patrimoniul nostru nu este doar o moștenire națională, ci parte a patrimoniului universal.

Pentru garantarea drepturilor culturale, mass-media trebuie să sprijine sectoarele creative în cadrul unei voci comune a culturii. Numai astfel se poate construi un mediu public rezilient, în care creația, informația și participarea cetățenilor se completează reciproc”, a menționat ministrul.

De asemenea, România a evidențiat inițiativele pentru consolidarea guvernanței culturale prin măsuri concrete, inclusiv formarea a peste 2.000 de experți în dezvoltare durabilă în managementul public și integrarea culturii în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă.

În prilejul conferinței, ministrul András István Demeter a avut o întâlnire cu omologul său din Republica Sârbă, Nikola Selaković. Discuțiile au vizat întărirea colaborării culturale bilaterale, precum și proiecte comune privind patrimoniul, cercetarea și schimburile artistice. Cei doi oficiali au evidențiat, de asemenea, importanța comunităților minoritare românești și sârbe ca punți de prietenie și legături vii între cele două națiuni.

Blestemul brățărărilor dacice

În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne coiful de aur de la Coțofenești, cele patru brățări dacice din aur, furate de asemenea, continuă să reprezinte o problemă pentru istoria patrimoniului românesc. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost descoperite la situl Sarmizegetusa Regia, dintre acestea 15 fiind furate în anii 2000 și 2001. Unele dintre acestea au fost recuperate, însă, din păcate, nu pentru mult timp.

Trei suspecți au fost eliberați

După furtul de la Muzeul Drents din Assen, mai mulți indivizi au fost arestați în Olanda. Dintre aceștia, trei sunt considerați ca fiind principalii autori: Douglas Chesley W., Bernhard Z. și Jan B. Aceștia se află în detenție preventivă, în timp ce alți trei suspecți, anterior asumați ca fiind complici, au fost scoși de sub urmărirea penală.

Un director fost demis, un ministru anunțat

Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, cel care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Colegii săi, precum și fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, au fost anchetați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în legătură cu lipsa unei Hotărâri de Guvern în care să fie aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor patru brățări dacice pentru expoziția din Olanda, de unde au fost furate.

Foto: Gândul

SUGESTIA AUTORULUI:

• Apariția coifului românesc! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valorile culturale disparute în Olanda
• Cine asigură tezaurul dac din Muzeul Drents? Director muzeu: „Valoarea asigurării expediției depășește 30 de milioane de euro”
• Ernest Târnoveanu, conexiunea dintre „Jaful secolului” și „Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și dispariția tezaurului dac