Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații referitoare la evoluția inflației și a ratelor dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a Băncii Naționale a României. El a menționat că eliminarea plafonelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale Guvernului Bolojan – au determinat creșterea inflației.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a analizat și aprobat Raportul privind inflația pentru luna noiembrie 2025.
Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din cauza:
– eliminării plafonelor pentru tarifele la energie electrică
– majorării cotelor TVA
– menținerii unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite industrii
– prelungirea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt
„Rata anuală a inflației a crescut în trimestrul al treilea – 2025, ca urmare a eliminării plafonelor pentru tarifele la energie electrică, a majorării cotelor TVA și a nivelului accizelor”, a declarat guvernatorul BNR.
Majorarea cotelor TVA din luna august, conform datelor BNR, s-a transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe, creșterea TVA nu s-a reflectat în prețuri. La energie electrică și gaze naturale, creșterile au fost mai mari decât cele anticipate. O evoluție similară s-a observat și la carburanți, unde aproape jumătate din creștere provine din majorarea TVA, la pompa și la produsele alimentare procesate. Un factor care temperază din vară creșterile de prețuri este tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv din cauza înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum, pentru locuințe, rămân singurele cu niveluri pozitive vizibile.
„Eliminarea plafonelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. În plus, tariful mediu pentru consumatorii casnici și prețul en gros al energiei electrice indică faptul că, după aceste creșteri, nivelul tarifelor se menține relativ constant, fără a fi previzibile majorări suplimentare”.
– Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls semnificativ. Tehnologic, economia românească se află printre cele mai slabe din UE, fiind situată adesea pe ultimele poziții din mai multe categorii.
Traiectoria anuală a inflației indică o tendință descendentă aproape continuă, cu o ajustare semnificativă estimată în trimestrul al treilea din 2026 (-5,2 puncte procentuale)
Guvernatorul BNR despre Produsul Intern Brut:
„Este esențial să evităm o recesiune. Încercăm să ieșim dintr-un ciclu recurent. Efortul nostru este să reducerea inflației să se realizeze menținând actuala rată a dobânzilor și a politicii monetare. Nu cred că vor exista două luni consecutive de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a menționat că „inflația va rămâne în jur de 9%, urmând să scadă ulterior mai mult”.
– Actualul climat politic și social din țară este tensionat. Toate aceste discuții și evoluții influențează creșterea prețurilor mai mult decât anticipasem în vară.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Datoria externă a României a crescut semnificativ în 2025: +18 miliarde de euro față de începutul anului. Valoarea totală a datoriei a ajuns la 221 de miliarde de euro, echivalentul a aproape 60% din PIB.
BNR se află în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%, România și Ungaria fiind țările cu cele mai ridicate rate ale dobânzilor din Uniunea Europeană.