În cifre, ecosistemul de livrare rapidă a generat o contribuție de 600 de milioane de euro, echivalentul a 0,18% din Produsul Intern Brut al României.
În anul 2025, pe piața locală activează patru platforme de livrare rapide: Glovo, Bolt Food, Wolt și Bringo. De asemenea, platformele proprii ale restaurantelor și comercianților, precum și Sezamo și Freshful, sunt prezente pe piață, însă nu au fost incluse în studiul menționat.
La nivel național, majoritatea județelor beneficiază de prezența a cel puțin trei platforme de livrare expresă. Glovo este unul dintre cei mai importanți operatori de pe piața românească, cu cea mai extinsă acoperire națională, oferind servicii de livrare în 74 de orașe.
Glovo operează în fiecare județ din România, fiind urmat de Wolt (fost Tazz), care acoperă 34 de județe (36 de orașe), și Bringo, disponibil în 32 de județe (34 de orașe). Bolt Food are o prezență mai redusă, asigurând servicii de livrare în 11 județe (11 orașe).
Ecosistemul serviciilor de livrare rapidă este format din trei segmente principale:
- Platformele de livrare online – facilitează conectarea clienților cu furnizorii și gestionează comenzile și distribuția prin intermediul livratorilor;
- Operatorii logistici sau de distribuție – se ocupă efectiv de efectuarea livrărilor;
- Partenerii – asigură produsele, incluzând restaurante, cafenele, fast-food-uri, magazine alimentare și non-alimentare, precum și alți operatori economici care utilizează platformele de livrare.
Restaurantele, cafenelele și alți parteneri au generat peste 70% din totalul veniturilor, operatorii logistici au contribuit cu 15%, iar restul de aproape 15% a fost reprezentat de activitatea platformelor de livrare.
Impactul asupra forței de muncă
Din punct de vedere al forței de muncă direct implicate în ecosistemul de livrare rapidă (parteneri ai platformelor, personal de livrare, platforme online de distribuție), s-au înregistrat creșteri semnificative. În 2019, activau aproximativ 4.000 de angajați, în 2023 numărul acestora a crescut la aproximativ 28.000.
De asemenea, numărul total de locuri de muncă generate în economie, inclusiv în lanțul valoric, a crescut de la circa 2.000 în 2019 la aproximativ 13.000 în 2023.
Estimările studiului indică o creștere a forței de muncă totale de la circa 6.000 de persoane în 2019 la 41.000 în 2023.
Impactul asupra PIB-ului
Contribuția directă la PIB, calculată prin valoarea adăugată brută, a crescut de 18 ori, de la puțin peste 17 milioane de euro în 2019, la peste 315 milioane de euro în 2023.
Autorii analizei subliniază faptul că impactul economic se amplifică considerabil și atunci când se include componenta economică indirectă (efectele asupra altor industrii din lanțul valoric), care a crescut de la 19 milioane de euro în 2019, la aproximativ 266 milioane de euro în 2023.
Potrivit datelor, pentru fiecare leu generat de ecosistemul de livrare rapidă, se produce un impact economic total de 1,8 lei, dintre care 0,8 lei provin din efecte indirecte de-a lungul lanțului valoric.
„Datele studiului evidențiază o creștere accelerată a afacerilor locale susținute de expansiunea și popularitatea serviciilor de livrare rapidă. Preferințele de consum ale românilor s-au modificat datorită platformelor de intermediere, iar bugetul național beneficiază direct și indirect de pe urma acestei creșteri”, afirmă Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economia Digitală.
Referitor la contribuția la bugetul statului, reprezentată de impozite și taxe (atât directe, cât și indirecte), aportul sectorului se estimează la peste 192 de milioane de euro, o creștere de 11 ori față de 2019. Taxele directe s-au cifrat în 2023 la peste 131 de milioane de euro, de peste 11 ori mai mult decât cele aproximativ 11 milioane de euro din 2019. Contribuția indirectă (impozit pe muncă și pe profit) se estimează la peste 61,4 milioane de euro în 2023, față de aproape 6 milioane de euro în 2019.