Rodica Mihaela Stănoiu, profesor universitar și fost ministru al Justiției în Guvernul Adrian Năstase, exercitând această funcție în perioada 2000–2004, a decedat miercuri, 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Rodica Stănoiu a decedat
Născută pe 10 mai 1939, în localitatea Nucet din județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură remarcabilă în domeniul juridic și politic la începutul anilor 2000, o perioadă caracterizată prin reforme majore și tensiuni legate de independența justiției. După 1990, a intrat în arena politică, devenind senator din partea PSD, reprezentând județul Olt în mai multe mandate consecutive, fiind aleasă pe listele Partidului Democrației Sociale din România și ulterior ale Partidului Social Democrat.
Din punct de vedere academic, Rodica Stănoiu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961 și a obținut titlul de doctor în drept în 1975. Și-a extins formarea profesională prin stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a activat în mediul universitar, predând la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”. A fost, de asemenea, autoare și coautoare de lucrări de specialitate în domeniul criminologiei și dreptului penal.
În decembrie 2000, odată cu instaurarea Guvernului Năstase, a fost numită ministru al Justiției, funcție deținută până în martie 2004. Mandatul său a avut loc într-un context delicat pentru România, sub monitorizarea organismelor europene în procesul de reformare a sistemului judiciar.
În această calitate, a avut un rol crucial în reorganizarea Ministerului Justiției și în promovarea unor persoane-cheie în structurile acestei instituții. Numele său a fost frecvent menționat în discuțiile controversate referitoare la arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), din cauza suspiciunilor că informațiile despre magistrați ar fi fost folosite ca instrument de presiune.
După încheierea mandatului de ministru, Rodica Stănoiu a fost numită consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în timpul mandatului președintelui Ion Iliescu, apoi s-a reîntors în Parlament ca senator. Ulterior, s-a retras treptat din prim-planul politicii, continuând să fie activă în domeniul academic și în dezbaterile de specialitate pe teme de drept penal.
A contestat acuzațiile de colaborare cu Securitatea
Cariera sa politică a fost profund afectată de acuzațiile legate de colaborarea cu fostul regim de poliție secretă. În 2006, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit că aceasta ar fi semnat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” în perioada 1983–1987. Rodica Stănoiu a contestat aceste concluzii în instanță, afirmând că documentele ar fi falsificate și că expertizele grafologice conțineau erori.
După un proces îndelungat, Curtea de Apel Oradea a menținut, în 2012, decizia CNSAS, confirmând colaborarea fostului ministru al Justiției cu Securitatea ca poliție politică. În 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de aceasta, hotărârea devenind definitivă.
Controversa a avut și implicații politice: în 2006, Rodica Stănoiu a părăsit PSD, iar în 2007 s-a alăturat Partidului Conservator. Chiar și după pronunțarea verdictului definitiv, ea a afirmat public că concluziile CNSAS sunt nefondate, susținând constant că nu a desfășurat activități de poliție politică și că respectivele note informative i-au fost atribuite pe nedrept.