Textul a primit 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, beneficiind de susținerea majoritară a social-democraților, ecologiștilor, RN (Rassemblement National), cu abținerea deputaților din Renaissance (partidul guvernamental).
Franța Nesupusă și comuniștii au votat împotrivă, criticând o amânare a implementării reformei.
Reforma pensiilor, care crește gradual vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, a provocat o mobilizare masivă în rândul protestatarilor, înainte ca ea să fie aprobată prin adoptare prin asumarea răspunderii Guvernului, fără vot în Parlament, în 2023.
Pe 14 octombrie, prim-ministrul francez Sébastien Lecornu (imagine) a declarat în Adunarea Națională că propune amânarea reformei pensiilor până la alegerile prezidențiale din 2027, ca soluție pentru depășirea blocajului politic din Franța. Suspendarea putea fi considerată în special de către Partidul Socialist ca o condiție esențială pentru menținerea stabilității guvernamentale.
Textul aprobat miercuri suspendă până în ianuarie 2028 creșterea graduală spre 64 de ani și majorarea numărului de trimestre de contribuție.
În concret, persoana născută în 1964 va putea ieși la pensie la vârsta de 62 de ani și 9 luni (ca și anterior), în loc de 63 de ani conform reformei, și cu contribuții la asigurările sociale pe 170 de trimestre în loc de 171.
Estimată la 100 de milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde în 2027 de către Guvern, suspendarea reformei ar genera costuri de 300 de milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027, dacă se extinde la alte categorii de populație.
Franța înregistrează cel mai ridicat deficit public din zona euro, cea mai mare datorie publică, de aproape 3.500 de miliarde de euro, și poziția a treia ca procent din PIB (după Grecia și Italia).