Specialiştii avertizează că arderea gazelor în spaţii închise consumă oxigenul şi eliberează monoxid de carbon – un gaz incolor, inodor și insipid – care poate cauza decesul chiar și la concentraţii reduse.
„Arderea gazelor naturale la aragazul din bucătărie determină epuizarea oxigenului din atmosferă şi eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon şi monoxidului de carbon. Persoana în lipsa oxigenului consumat şi înlocuit cu dioxid de carbon moare. Dar mult mai grav decât lipsa oxigenului şi înlocuirea acestuia cu dioxid de carbon este prezenţa în aer a monoxidului de carbon rezultat din ardere, care are capacitatea că poate fi fatal la concentraţii mici, înainte ca persoana să rămână fără oxigen”, a explicat Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI şi expert judiciar în domeniul gazelor naturale, exploziei şi intoxicărilor cu monoxid de carbon, într-o analiză.
Potrivit reprezentantului, simptomele intoxicaţiei cu monoxid de carbon variază de la simptome uşoare, pseudogripale (precum dureri de cap sau stomac urmate de febră) până la tulburări severe ale inimii şi creierului. Chiar şi expunerea prelungită la cantităţi mici de monoxid de carbon, pe durata mai multor zile, poate duce la intoxicaţie. „Persoanele reacţionează diferit la expuneri egale de monoxid de carbon. De aceea, intoxicaţia poate avea efecte uşoare sau grave, asupra diverselor persoane cu acelaşi grad de expunere”, subliniază Chisăliţă.
Specialistul explică că monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină de 250 de ori mai puternic decât oxigenul, blocând oxigenarea organelor vitale.
El oferă un exemplu concret pentru a evidenţia gravitatea situaţiei: „În cazul unei bucătării cu volum de 7 mc (cum sunt multe în România), dacă uşile şi geamurile sunt închise şi nu există sistem de aerisire şi evacuare gaze, iar o maşină de gătit cu 4 ochiuri funcţionează prin toate arzătoarele, aceasta consumă în 39 de minute întreg oxigenul din cameră, ceea ce ar duce la moartea unui om sănătos prin asfixiere. În condiţii normale de ardere, se produce o cantitate de monoxid de carbon suficientă pentru a omorî un om în 35 de minute. Acest exemplu subliniază riscul pentru persoanele cu venituri mici, care nu pot acoperi costurile energiei, şi preferă să folosească gaz pentru încălzire, lucru plătit în avans”, a precizat Dumitru Chisăliţă.
Analize din perioada 1980-2008 indică faptul că, la nivel european, decesele cauzate de intoxicaţia cu monoxid de carbon erau de 2,2 cazuri la 100.000 de persoane/an, însă situaţia s-a îmbunătăţit în unele ţări.
În 2021, în Europa, numărul de decese atribuite intoxicaţiei cu monoxid de carbon, nu doar în locuinţe cu gaze naturale, a fost de aproximativ 2,12/100.000 de persoane în Europa de Est (cel mai mare nivel european), între 0,335 şi 0,389/100.000 în Europa Centrală, iar între 0,0825 şi 0,0889/100.000 în Europa de Vest. La nivel mondial, rata este de aproximativ 0,366/100.000 de persoane, cu circa 28.900 decese anual.
Reprezentantul afirmă că în Europa de Est sunt de 26 de ori mai multe decese din cauza intoxicaţiei cu monoxid de carbon comparativ cu Europa de Vest.
În acest context, specialiştii recomandă menţinerea unei aerisiri constante în locuinţe, verificarea sistemelor de încălzire, evitarea improvizaţiilor, instalarea detectoarelor de monoxid de carbon şi apelarea de urgenţă a numărului de serviciu 112 în cazul apariţiei simptomelor de intoxicaţie.
De asemenea, preşedintele AEI subliniază importanţa educaţiei familiei, inclusiv a copiilor, în utilizarea corectă a echipamentelor de încălzire, precum şi în recunoaşterea simptomelor intoxicaţiei (dureri de cap, ameţeli, greaţă, oboseală sau confuzie).