Divergențe în coaliție privind alegerile parțiale
Coaliția întârzie stabilirea unei date pentru alegerile locale parțiale, fiind implicată o serie de strategii politice ale fiecărui partid. În timp ce USR și o parte din PNL doresc alegeri cât mai rapide, PSD preferă amânarea. Mai precis, se vehiculează că PSD nu este nemulțumit de atitudinea USR în cazul funeraliilor fostului președinte Ion Iliescu, ci caută să evite participarea la o ședință a coaliției în care s-ar fi stabilit data alegerilor și desemnarea prefeților și subprefeților pentru mai multe județe.
Publicația Libertatea a solicitat Autorității Electorale Permanente (AEP), cu mai bine de două săptămâni în urmă, informații privind notificarea Guvernului cu privire la organizarea scrutinului local, concentrându-se pe municipiul București, rămas fără primar după victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale.
Răspunsul AEP a apărut în această săptămână, dar fără detalii semnificative. Întrebată dacă a notificat Guvernul despre situația din București, având în vedere demisia lui Nicușor Dan din 23 mai, AEP a precizat: „În conformitate cu prevederile Ordinului Guvernamental nr. 57/2019, cu modificările ulterioare, data alegerilor pentru funcția de primar este stabilită de Guvern, la propunerea autorităților competente, pe baza solicitării prefectului.”
Aceste alegeri trebuie organizate în maxim 90 de zile de la expirarea mandatului sau data unei decizii judiciare, după cum prevede actul normativ. AEP subliniază că termenul nu este unul limitativ, alegerile putând fi organizate și după depășirea acestuia, sugerând o anumită flexibilitate în adoptarea deciziei de către Guvern.
În mod normal, pentru municipiul București, având în vedere prevederile legale, alegerile ar fi trebuit organizate până în luna august.
Mai mult, AEP își limitează responsabilitatea, precizând că nu este responsabilă de inițierea contactului cu Guvernul pentru stabilirea datei alegerilor parțiale. AEP argumentează că atât aceasta, cât și alte autorități, au un rol limitat, formând propuneri la solicitarea unor entități publice, fără a afecta prerogativele Guvernului în stabilirea datei alegerilor.
AEP a menționat că există cinci unități administrativ-teritoriale care nu au primar ales la data de 28 iulie 2025. De asemenea, este menționată lipsa președintelui Consiliului Județean Buzău, după plecarea Lucian Romașcanu la Curtea de Conturi.
Contextul anterior al alegerilor parțiale
În 2021, au avut loc alegeri parțiale în iunie, pentru 23 de funcții de primar și realegerea unui Consiliu Local, în timpul guvernului Cîțu. Cu venirea guvernului Ciucă și apoi Ciolacu, numărul unităților administrativ-teritoriale fără primar ales a continuat să crească.
Conform datelor AEP, la mijlocul lunii mai 2024, nu mai puțin de 89 de primării erau fără primar ales, unele dintre acestea fiind fără edil de aproape trei ani. Guvernul Ciolacu a organizat deja alegeri parțiale pe 4 mai, în contextul primului tur al scrutinului prezidențial.