În data de 13 aprilie 1970, a fost inaugurat pentru pasageri Aeroportul Otopeni, la scurt timp după o ceremonie solemnă ce a avut în centru figura lui Nicolae Ceaușescu. La acea dată, terminalul putea gestiona 1,2 milioane de călători pe an, cifră ce a crescut la aproape 16 milioane de persoane jumătate de secol mai târziu. Pentru a înțelege mai bine acest moment, am stat de vorbă cu un martor al evenimentelor din 1970, inginerul constructor Alexandru Bartoc, care lucra la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportului.
Cu exact 55 de ani în urmă, românii au putut zbura direct de la și către Aeroportul Otopeni, care a devenit principalul hub pentru transportul aerian internațional.
Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum cu vârsta de aproape 85 de ani, a reamintit pentru noi momentul inaugurării și semnificația acestui vast proiect al regimului comunist din București.
„Sunt foarte, foarte mulți ani de atunci, 55 de ani, și mi-e destul de greu să-mi aduc aminte. Îmi amintesc că am fost prezent la inaugurare, o festivitate impresionantă. Era firesc, dată fiind importanța aeroportului, care devenea cel mai mare din țară, mai ales că Aeroportul Băneasa nu mai putea face față cererii în creștere.”
„TAROM începuse, după 1965, să dezvolte foarte multe rute externe, dând astfel naștere necesității unui aeroport mai vast. Până în 1975, TAROM a stabilit legături cu New York, în 1974, deservind și rute către Asia, cum ar fi Beijing. Aceste rute cereau un nou aeroport, iar ‘Henri Coandă’ a fost alegerea.”, a amintit Alexandru Bartoc.
„Ceaușescu avea ambiții mari pentru Aeroportul Otopeni”
După decizia autorităților, proiectanții de la IPTANA au realizat planurile aeroportului, întocmite cu ajutorul calculatoarelor din centrul de calcul unde lucra și Bartoc.
„Ceaușescu avea viziuni foarte mari, fapt ce a dus la sprijinul necondiționat al oficialităților pentru dezvoltarea Aeroportului Otopeni. Eu, la vremea aceea, am avut anumite rezerve, dat fiind faptul că Otopeni era într-o zonă de lacuri, și m-am temut de posibilitatea apariției ceții. Timpul a demonstrat ulterior că am avut dreptate. Lucram în centrul de calcul, iar proiectanții veneau la noi pentru a le prelucra pe calculatoare.” , a relatat inginerul constructor.
„În orice caz, a fost un efort extraordinar, iar pentru anul 1970, Aeroportul Otopeni a fost o realizare remarcabilă.”, a declarat Alexandru Bartoc.
El a adus aminte și de momente dificile și provocări intâmpinate la începutul proiectului. O situație dificilă, amintită de inginerul pensionar, a avut loc în 1969, când la Otopeni exista doar un salon de protocol pentru primirea șefilor de stat și oficiali străini.
În octombrie 1969, președintele Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, a efectuat o vizită oficială în România.
„Important era prezența domniei sale și a posibilității coborârii din avion. Ne lipsea o scară, așa că s-a apelat la o soluție ingenioasă: pe un camion s-au tras jos obloanele (platformele hidraulice), s-au așezat covoare, s-a construit o scară de la camion la aeronava președintelui. Oricum, nimic din aceasta nu a influențat desfășurarea ceremoniei.”
„Ştiu că am fost toţi scoşi pe traseu, de la aeroport până la Bucureşti. A fost un moment în care România a exprimat oarecum independenţa faţă de Moscova şi a marcat o etapă de deschidere faţă de Vest.”, a concluzionat Alexandru Bartoc.
Aeroportul Otopeni era impresionant ca suprafaţă, dar traficul era relativ redus la acea vreme, datorită caracterului incipient al turismului extern din România.
„Mai mult, navele charter germane aveau ca destinație Constanța, pentru că era principalul loc de destinaţie la mare, făcând concurenţă altor state. Mai ales din Germania Federală şi Germania Democrată, ajungeau multe nave charter la Constanţa.”, amintește inginerul.
Un reportaj video de pe internet surprinde imaginile de pe televiziunile alb-negru de atunci;
„Capitala țării se mândrește cu o nouă poartă aeriană București-Otopeni, un terminal impresionant, menit să răspundă creșterii traficului aerian internațional al României.”
La ceremonia de inaugurare, care a avut loc miercuri, 8 aprilie, au participat tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători. Secretarul general al partidului a tăiat panglica inaugurală.
Oaspeții au fost informați despre dotările tehnologice și principiile constructive ale aeroportului, care au luat în considerare evoluția avioanelor supersonice și a confortului crescut în aerogări.
Anual, aeroportul va primi 1.100.000 de pasageri.
În timpul vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și ceilalți conducători, au impresionat de calitatea lucrărilor și de designul aerogării .
Secretarul general a apreciat că această realizare impune Ministerului Transporturilor să se concentreze pe dezvoltarea flotei proprii, să discute cu companii străine, pentru a maximiza utilizarea noului aeroport şi să mențină o organizare impecabilă.
Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători la inaugurarea aeroportului subliniază sprijinul constant pentru dezvoltarea României socialiste.”
Începuturile transportului aerian civil în România
TAROM, compania națională de transport aerian, a împlinit recent 70 de ani. Predecesorii săi în aviația civilă au început să opereze din anii 1920, contribuind astfel la dezvoltarea Bucureștilor.
După război, noi mijloace de transport, cum ar fi aviația și radioul, au început să fie integrate în București.
În 1920, a apărut Compania franco-română de navigație aeriană (cu capital românesc, francez, polonez și cehoslovac) asigurând transportul aerian pe rutele București-Belgrad-Budapesta-Viena-Praga-Paris şi București-Istanbul.
Aeroportul Băneasa a fost folosit de diverse companii aeriene străine pentru conexiuni cu Europa, precum şi compania românească Lares, pentru transporturi interne.
Alte aeroporturi, cum ar fi Popești-Leordeni, Giulești şi Dudești-Cioplea, ofereau servicii de aviație sportivă și planorism, în perioada marcată de lucrarea amintită.
Trafic aerian record în prezent
De pe pistele Otopeni au zburat sute de milioane de pasageri.
În ultimele două decenii, traficul a depăşit 180 de milioane de pasageri, conform datelor oficiale.
Calculând pe baza datelor din 1970, cel puţin alte 38,5 milioane de persoane s-au adăugat pe traseele aeroportului.
În 2024, Aeroportul Internațional „Henri Coandă” și Aeroportul Internațional „Aurel Vlaicu” Bucureşti-Băneasa au înregistrat un trafic de 16.053.878 pasageri și 134.700 de mișcări de aeronave.
Numărul pasagerilor a crescut cu 9,22% fata de 2023.
În 2024, prin Aeroportul “Henri Coandă” au trecut 15.946.791 de călători, iar pe Aeroportul Băneasa, 107.087.
Evoluția este în concordanță cu tendințele europene, cu o revenire la valorile pre-pandemie.
De asemenea, numărul de operațiuni aeriene a crescut cu 4,75% față de 2023