România cultivă doar 5,8% din suprafața sa agricolă în mod ecologic, fiind mult sub media Uniunii Europene de 10,8%. Guvernul și-a stabilit pentru anul 2030 un obiectiv de doar 6%.
- Organizația producătorilor bio din România acuză autoritățile că inhibă dezvoltarea sectorului prin birocrație excesivă și lipsa unei strategii coerente.
- Spania și Italia, deși dețin suprafețe mai mari dedicate culturilor ecologice, se confruntă cu provocări în echilibrarea tradiției cu tehnologiile moderne și metodele avansate.
- Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE, de către Florentina Cernat – HotNews (România), Ana Somavilla – El Confidencial (Spania) și Davide Mededdu – Il Sole 24 Ore (Italia).
În 2024, România a raportat o suprafață de 781.398 de hectare certificate în mod ecologic, reprezentând aproximativ 5,8% din totalul terenurilor agricole naționale, conform datelor Ministerului Agriculturii.
„Potențialul pentru dezvoltarea agriculturii ecologice este semnificativ în toate regiunile, iar creșterea constantă a suprafețelor în proces de conversie, a operatorilor certificați și a interesului pentru acest domeniu confirmă o evoluție pozitivă”, afirmă reprezentanții ministerului.
Însă, obiectivele României pentru creșteri rapide sunt modeste. Până în 2030, țara vizează ca minimum 6% din terenurile agricole să fie cultivate în mod ecologic, conform Planului Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice (PNADPE).
Organizațiile de producători bio consideră că statul român nu sprijină destul inițiativele din acest sector și chiar creează obstacole în calea dezvoltării sale.
„Potent̩ial uriaș”
„România are un potențial imens pentru agricultura bio, însă progresul stagnează de peste o decadă”, afirmă Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, într-un interviu pentru HotNews.
„La intrarea în Uniunea Europeană, am început să punem bazele sectorului bio. Primele subvenții au fost acordate în 2010, însă în 2015 au fost blocate de APIA. Procedurile de la APIA nu permiteau bifa pentru pășuni ecologice. Astfel, fondurile au fost suspendate pentru o perioadă de timp.”
Actualmente, în România se cultivă în principal materii prime, precum cereale, fructe de pădure și miere, acestea fiind în mare parte destinate exportului.
„Chiar și fără subvenții, certificarea terenurilor ecologice involvează o birocrație excesivă, care descurajează fermierii. Este necesar completarea a 13 formulare în fiecare an, pe hârtie. În Franța, se poate realiza totul online, completând doar patru câmpuri”, a adăugat Cioceanu.
„Procedurile electronice sunt mult mai simple. Nu înțeleg de ce nu am implementa și noi această metodă. La întâlniri periodice cu Ministerul Agriculturii ridicăm aceste probleme, însă de peste 10 ani nu s-a produs nicio schimbare.”
Peste 90% din produsele bio din magazine sunt de import
Consumatorii români manifestă interes pentru alimentația ecologică, iar spațiile dedicate produselor bio în marile magazine devin tot mai mari. Cu toate acestea, peste 90% din aceste produse sunt de proveniență externă. Doar lactate, ouă și rareori vin sau miere sunt produse locale.
Chiar și experții europeni au exprimat surprinderea față de nivelul de dezvoltare a sectorului bio din România, având în vedere potențialul considerabil.
„În ultimele cercetări, a fost evidențiat faptul că, dacă s-ar certifica pășunile alpine și zonele din Delta Dunării, zone în mod natural ecologice, ponderea ar putea ajunge la 15%. Multe dintre aceste zone trebuie doar certificate oficial”, a explicat Marian Cioceanu.
Produse tradiționale și cerința de certificare
Datele Eurostat din 2022 indică faptul că, în Uniunea Europeană, terenurile destinate agriculturii ecologice acoperă 10,5% din suprafața totală cultivată, totalizând 16,9 milioane de hectare, în creștere față de 15,9 milioane în 2021. Datele recente pentru 2023 indică o pondere de 10,9%, dar nu au fost încă oficial validate.
Țările cu cele mai extinse suprafețe dedicate culturilor organice sunt Austria (27%), Estonia (23%) și Suedia (20%).
Spania are 10,8% din terenurile agricole în sistem bio, fiind aproape de nivelurile medii europene.
Simbolul „Frunze albe pe fundal verde”
În supermarketuri și magazine specializate, simbolul unei frunze albe pe fond verde a devenit un marcaj comun. Produse precum gemuri, fructe, legume, carne și lactate, produse tradițional fără pesticide, trebuie să fie certificate conform reglementărilor europene pentru a răspunde cerințelor consumatorilor privind sustenabilitatea.
State precum Spania, Franța și Italia, dețin suprafețe cultivate ecologic de amploare, această creștere reflectând nu doar conformarea la reglementările europene, ci și angajamentul producătorilor față de un model sustenabil, care, deși necesită controale suplimentare, deschide noi oportunități de piață. În anumite regiuni, autoritățile locale oferă programe de formare pentru specialiști.
De exemplu, programul Zaragoza Dinámica asigură cursuri gratuite pentru lucrători, producători, tineri fermieri și șomeri din sectorul bio.
Aceste tehnici, care combină conservarea biodiversității cu sustenabilitatea economică, se bazează pe metode tradiționale. „Sunt tehnici tradiționale prin natura lor”, explică Gonzalo Palomo, președintele Societății Spaniole de Agricultură Ecologică și Agroecologie (SEAE).
Metodele agricole din Spania includ cultura măslinilor, care respectă principiile organicelor datorită unei gestionări tradiționale — terenuri vaste, tratamente chimice minimale, conservarea solului și biodiversității. Măslini de uscat, cu distanțe mari între rânduri și acoperire vegetală, respectă cerințele pentru certificarea bio și se transmit din generație în generație.
Statisticile confirmă că cele mai extinse culturi ecologice în Spania sunt nuciferele (310.096 ha), măslinii (292.868 ha), cerealele pentru boabe (261.924 ha) și viile (166.285 ha).
Rețeta succesului – combinarea practicilor tradiționale cu știința și tehnologia
Până la sfârșitul lui 2023, suprafața agricolă ecologică din Spania a crescut la 2,9 milioane de hectare, cu 12% față de anul precedent. Încludând terenurile forestiere ecologice non-agricole, această cifră ajunge la 3,1 milioane de hectare. Regiunea Andaluzia conduce cu 1,5 milioane hectare, urmată de Castilla-La Mancha, Catalonia, Extremadura, Murcia și Aragon.
De asemenea, zootehnia are propriile standarde ecologice.
Spania promovează și agricultura regenerativă, precum pășunatul pe parcele mici, schimbate zilnic, pentru a crește biomasa, a îmbunătăți solul și a reduce riscul de incendii.
Agroecologia reprezintă un pilon în politicile agricole și de mediu ale Uniunii Europene, comunitățile rurale fiind actorii principali ai acestei tranziții.
„Cheia este să recuperăm practicile — așa-numita retro-inovare — într-un mod echilibrat, integrând știința și tehnologia”, afirmă Palomo.
Crizele alimentare globale și scandalurile din sector au intensificat încrederea consumatorilor în produsele sigure, care contribuie la biodiversitate și oferă venituri corecte fermierilor.
Italia: alianțe internaționale pentru promovarea agriculturii ecologice
Italia, păstrând culturile autohtone, a inițiat și proiecte pentru regenerarea terenurilor și resurselor naturale.
În regiunea Puglia, Proiectul Casalina a transformat o fermă abandonată într-o zonă verde prosperă, folosind tehnici de reîmpădurire și permacultură pentru a revitaliza terenuri degradate și aride, conform publicației Il Sole 24 Ore.
Această inițiativă a contribuit la restaurarea ecosistemului și a creat o comunitate unită, implicând migranți, organizând evenimente și planificând sisteme agroforestiere.
Metoda cunoscută sub denumirea de agricultură sintropică, vizează refacerea fertilității solului pentru a crește reziliența și diversitatea ecosistemelor agricole.
În Sardinia, inițiativele includ programul „Pământ pentru tineri”, ce sprijină tinerii antreprenori, în special cei reveniți la sate, să înceapă activități agricole.
Comunitățile locale participă tot mai mult la proiecte internaționale, precum cele din Districtul Rural Barbagia, axate pe biodiversitate, în colaborare cu parteneri internaționali, inclusiv cu Libanul și Kârgâzstan.
Transformarea terenurilor convenționale în terenuri ecologice necesită investiții, formare și o perioadă de tranziție, în care fermierii adaptează practicile, reduc sau elimină substanțele chimice și demonstrează conformitatea cu standardele de certificare.
Strategia Guvernului României pentru dezvoltarea sectorului bio
Reprezentanții Ministerului Agriculturii menționează că, pentru stimularea creșterii, se implementează acțiuni de informare și formare a fermierilor, organizate prin conferințe, seminarii și dezbateri, atât la nivel central, cât și județean. De asemenea, campaniile de promovare a beneficiilor agriculturii ecologice sunt în derulare.
Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice din mai 2023 urmărește obiective precum:
- extinderea suprafețelor certificate ecologic și dezvoltarea de filiere de produs;
- stimularea procesării și promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare;
- creșterea veniturilor fermelor mici și familiale;
- informarea consumatorilor și creșterea încrederii în produsele bio;
- intensificarea controalelor pentru prevenirea fraudelor.