„Ocupațiile dispar mai rapid decât oamenii se pot resursa profesional, generând tulburări și opoziții”, afirmă Gary Grossman, expert în tehnologie și director global al Centrului de excelență Edelman.
Inteligența artificială ne schimbă radical realitatea, fără dubiu. Guvernele ar trebui să abandoneze precauția și să comunice clar aceste schimbări, susține Gary Grossman într-un articol publicat pe un portal american de tehnologie.
Această schimbare de paradigmă nu prezintă doar riscuri. Ne oferă și oportunitatea de a ne repune întrebări fundamentale despre scopul existenței noastre. Nu doar ca consumatori ai progresului, ci ca apărători ai sensului, adaugă el.
Sam Altman și Elon Musk prevăd un viitor plin de potențial
Grossman este mult mai îngrijorat și sceptic decât Sam Altman, CEO-ul OpenAI. Altman a scris un articol intitulat „Singularitatea blândă”, în care afirmă: „Omenirea a depășit punctul de neîntoarcere în dezvoltarea inteligenței artificiale”. Şeful OpenAI descrie o viziune a viitorului apropiat, în care inteligența artificială transformă în mod subtil şi benefic viața umană.
Și Elon Musk susține că progresul a devenit exponențial, iar ritmul schimbării va transforma radical societatea în următorul deceniu.
Anul 2027: Un moment decisiv
Altman folosește o metaforă din fizică pentru a descrie situația: „Suntem dincolo de orizontul evenimentelor”. El sugerează o ascensiune constantă, aproape imperceptibilă, către o abundență a resurselor.
Potrivit şefului OpenAI, până în 2027, inteligența artificială va deveni la fel de accesibilă ca electricitatea, roboții vor executa sarcini utilitare, descoperirile științifice vor accelera, iar umanitatea, ghidată de o guvernare responsabilă, va înflori.
„Cine beneficiază și când?”
Gary Grossman, în articolul său, ridică și următoarele întrebări importante:
- „Prin ce fel de lume trebuie să trecem pentru a ajunge acolo?”
- „Cine câștigă și când?”
- „Ce rămâne ascuns în acest progres liniar?”
Expertul analizează apoi narațiunea „singularităţii blânde” a lui Altman, pe care o consideră „reconfortantă, chiar seducătoare, tocmai pentru că evită fricțiunile”.
Un viitor în care IA aduce beneficii, dar și schimbări radicale
Gary Grossman face aluzie la scriitorul de science fiction William Gibson, care oferă o perspectivă mai pesimistă asupra viitorului omenirii sub influența inteligenței artificiale.
În romanul „Periferic” al lui Gibson (adaptat într-o serie TV), tehnologiile strălucitoare ale viitorului sunt precedate de o serie de dezastre climatice, pandemii, colaps economic şi pierderi umane masive.
Tehnologia avansează, dar numai după fragmentarea societății. Astfel, întrebarea nu este dacă progresul are loc, ci dacă civilizația prosperă în acest proces.
„Rămâne incertitudinea dacă IA ne va ajuta să evităm catastrofele sau dacă pur şi simplu ne va însoți în timpul acestora. Convingerea în puterea viitoare a IA nu este o garanţie a succesului, iar dezvoltarea tehnologică nu este un destin prestabilit”.
Expertul mai afirmă că IA aduce avantaje tangibile, dar și schimbări majore, în care anumite comunități prosperă, în timp ce altele se dezintegrează şi adaptarea colectivă devine un factor esențial.
Înlocuirea umană de către roboți – o perspectivă a viitorului apropiat
Grossman consideră că în viitorul apropiat, societatea va fi confruntată cu o extindere a automatizării înainte ca instituțiile să fie pregătite.
Recent, această temă prevăzută anterior în literatura şi filmele de science fiction a fost reconfirmată de cercetători de la laboratorul de IA Anthropic, o companie americană importantă în domeniul inteligenței artificiale.
Ei au afirmat că „ar trebui să ne aşteptăm ca locurile de muncă din birouri să fie automatizate în următorii cinci ani”.
Deşi cauzele sunt complexe, scrie Grossman, există semne că acest proces a început. Piața muncii intră într-o nouă etapă structurală. Ea este mai instabilă, mai imprevizibilă şi posibil mai puțin centrală în modul cum societatea asigură sens şi securitate.
„Aceste lumi speculative ne amintesc că şi tehnologiile benefice pot fi volatile din punct de vedere social, mai ales când avantajele sunt distribuite inegal”, mai afirmă expertul în tehnologie.
Migrația nu înseamnă doar deplasarea forței de muncă, ci și deplasarea obiectivelor
Impactul IA asupra societății este deja vizibil. Nu este vorba doar de o schimbare a competențelor şi a sectoarelor, ci de o transformare a modului în care definim valorile, încrederea şi apartenenţa.
Acesta este domeniul migrației colective: nu doar o mişcare a forței de muncă, ci şi a obiectivelor, crede Gary Grossman.
„Pe măsură ce AI reconfigurează terenul cunoaşterii, structura socială a lumii noastre este reorganizată – în bine sau în rău. Întrebarea nu este doar cât de repede ne mutăm ca societăţi, ci cât de atent o facem.”
Problema nu este că lumea se schimbă, ci că putem pierde o bază comună
De secole, societățile s-au bazat pe o realitate comună, vag definită: un fundal comun de fapte, narațiuni şi instituții care modelează modul în care oamenii percep lumea şi interacționează.
Acum, spune el, „pericolul nu este doar dezinformarea, ci eroziunea treptată a fundației pe care se clădește sensul comun”.
„Fluxurile de știri selectate de AI, rezultatele de căutare personalizate şi algoritmii de recomandare fracturează subtil sfera publică”, spune el. „Acest lucru nu doar filtrează informația, ci şi modelează cunoaşterea şi, potențial, adevărul însuşi”.
Grossman aminteşte că istoricul Yuval Noah Harari a exprimat îngrijorări privind această transformare. Conform lui Harari, cea mai mare amenințare a IA nu constă în prejudiciile fizice sau în pierderea locurilor de muncă, ci în captarea emoțională.
Sistemele de IA devin din ce în ce mai capabile să simuleze empatia, să imite îngrijorarea şi să adapteze naratiunile la psihologia individului, dându-le o putere fără precedent de a modela modul în care oamenii gândesc, simt şi atribuie valoare.
„Soarta omului nu este de a depăşi sau de a se uni cu mașinile”
În opinia lui Harari, pericolul este enorm pentru că IA va minți într-un mod convingător.
Iar Grossman conchide: „Se vor pierde locuri de muncă, la fel şi narațiuni de lungă durată despre valori, expertiză şi apartenență”.
Pentru că soarta noastră „nu este de a depăşi sau a ne contopi cu mașinile, ci de a ne dezvolta discernământul, contextul şi gândirea etică”.