Analiza electorală arată că doar patru formațiuni politice au șanse reale de a trimite reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova, după scrutinul din 28 septembrie. Sunt vorba de PAS, coaliția condusă de fostul socialist Igor Dodon, formațiunea lui Usatîi și alianța primarului Chișinăului, Ion Ceban. Sondajele indică faptul că niciuna dintre aceste formațiuni nu poate obține majoritatea absolută în Parlament. Liderii partidelor exclud, la rândul lor, formarea oricăror coaliții de guvernare după alegeri, ceea ce deschide calea pentru viitoare alegeri anticipate.
- Portalul de știri analizează candidații la aceste alegeri, controversele care îi înconjoară și poziția lor față de parcursul european al țării.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, vor avea un număr impresionant de participanți, inclusiv 15 partide, trei blocuri politice și patru candidați independenți. Unul din blocuri, ”Blocul Unirea Națiunii (BUN)”, s-a retras din cursă pe 22 septembrie, iar liderul său, Valentin Dolganiuc, i-a îndemnat pe susținători să voteze cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Sondajele indică faptul că formațiunea pro-unire cu România nu va depăși pragul de participare.
PAS mizează pe o echipă cu experți, dar și pe sportivi și artiști
Prima formațiune prezentă pe buletinul de vot este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), înființat în 2016 de actuala președintă Maia Sandu. PAS este la guvernare din 2021 și este cotat în sondaje între 36% și 39% în rândul alegătorilor intenționați să voteze.
Primele trei locuri pe lista PAS sunt ocupate de liderul formațiunii, Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului, prim-ministrul Dorin Recean, un economist, și Doina Gherman, lector universitar și actuala vicepreședintă a Parlamentului de la Chișinău, care a condus Comisia pentru Politică Externă și Integrare Europeană.
Pe lista PAS se regăsesc și persoane din domeniul sportului și muzicii, inclusiv Anastasia Nichita (26 de ani), vicecampioană la lupte libere la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, ocupând poziția a 10-a, și Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”, un artist renumit în Republica Moldova (locul 11).
PAS a fost criticat pentru prezența acestor persoane pe listă, având în vedere lipsa experienței lor politice. Liderul formațiunii, Igor Grosu, a argumentat că nu toți deputații trebuie să fie juriști sau specialiști în legislație pentru a avea un rol important în Parlament.
PAS se poziționează clar pro-european și susține că aderarea la UE este esențială pentru dezvoltarea și securitatea Republicii Moldova. Cu toate acestea, partidul este criticat pentru absența unor reforme economice semnificative, inflația ridicată (peste 60% în cei patru ani la guvernare) și lentețea în implementarea reformelor necesare integrării europene.
„Blocul Electoral Patriotic” – o alianță cu legături la Moscova
„Blocul Electoral Patriotic” este cotat în sondaje între 26,9% și 36% în rândul alegătorilor intenționați să participe la alegeri.
Blocul include socialiștii, conduși de fostul președinte Igor Dodon, comuniștii, conduși de Vladimir Voronin, și „Viitorul Moldovei” al fostului prim-ministru comunist Vasile Tarlev.
Au fost patru. Au rămas trei
Inițial, blocul a inclus și „Inima Moldovei”, condusă de fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah. Însă, a fost exclusă din cursa electorală din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală.
Blocul comuniștilor și socialiștilor are o perioadă limitată pentru a retrage candidații formațiunii excluse și pentru a reface lista, respectând condițiile de reprezentare a genurilor.
Declarația despre crearea alianței a fost comunicată imediat după o vizită a liderilor la Moscova. Ulterior, au fost publicate imagini din întâlnirea cu vicepremierul rus.
Liderii alianței resping acuzațiile de legături cu Kremlinul. Ei susțin că vizita a avut scopul de a discuta problematicile economice din țară.
Cu toate acestea, alianța este criticată pentru declarațile pro-rusești, precum criticile aduse Uniunii Europene (de exemplu, Igor Dodon) și pentru lipsa unei condamnarea fermă a războiului din Ucraina.
„Blocul Electoral Patriotic” investigat
Autoritățile de luptă împotriva corupției au efectuat percheziții la Chișinău și în Găgăuzia, într-un dosar ce presupune corupere de alegători, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. Au fost reținute patru persoane.
Perchezițiile au vizat și sediul partidului „Inima Moldovei”. Fosta bașcană Irina Vlah acuză guvernarea de presiuni politice. Conturile Irinei Vlah au fost blocate.
Numele lui Igor Dodon este legat de un dosar penal („kuliok”) care implică înregistrări video din 2019 ce sugerează discuții și o posibilă tranzacție financiară.
Dodon susține că înregistrările sunt trucate și pledează nevinovat, arătând că a jucat un rol în inducerea în eroare a altei părți.
Partidul lui Usatîi – un om de afaceri implicat în Rusia, dar care se declară pro-european.
Formațiunea condusă de Renato Usatîi, fost primar al Bălțului, este poziționată ultima pe buletinul de vot (locul 23). Este cotată între 4% și 14% în sondaje, în condițiile în care pragul electoral pentru partide este 5% și pentru coaliții este 7%.
Declarația de avere a lui Usatîi dezvăluie active importante, inclusiv mai multe conturi bancare din Moldova și Rusia.
Potrivit unor surse, Usatîi a activat în Rusia în domeniul utilajelor, repararea vagoanelor și liniilor de cale ferată.
Usatîi a mai fost implicat în controverse electorale anterioare și dosare penale, acuzându-i pe alții şi pledând nevinovat.
Se declară politician ”pro-Moldova” şi susţine poziţia europeană a majorității populaţiei.
Blocul „Alternativa”, în jurul unui primar cu interdicție în România.
Blocul Alternativa, condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului, se plasează pe locul 11 pe buletinul de vot şi este cotat în sondaje cu procente cuprinse între 6,9% și 10%.
Blocul Alternativa se declară pro-european, însă trecutul lui Ion Ceban ridică semne de întrebare, dat fiind implicarea sa în proteste anti-europene anterioare.
Ion Ceban a primit interdicție de intrare pe teritoriul României şi în spațiul Schengen.
Ceban a mai fost legat de suspiciuni de legături cu Rusia în trecut.
Un fost premier implicat într-un scandal diplomatic cu România
Ion Chicu, fost prim-ministru între 2019-2020, a generat un scandal diplomatic prin comentarii pe Facebook ce criticau guvernul său.
Vizita sa oficială la Moscova pentru a discuta despre un credit rusesc a stârnit controverse.
Ce șanse ar avea alegerile anticipate?
Având în vedere lipsa unei majorități clare conform sondajelor, este posibilă organizarea unor alegeri anticipate.
Formațiuni cu șanse reduse de a intra în Parlament
Aici sunt enumerate alte formațiuni şi candidați care au șanse mai mici de a intra în parlament, dar care pot prezenta importanță pentru diverse categorii de alegători.