Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba a declarat, duminică seara, că acceptă „cu resemnare acest rezultat nefavorabil”, după ce coaliția sa guvernamentală a pierdut, conform sondajelor de ieșire, controlul asupra Camerei Superioare a Parlamentului, potrivit agenției Reuters.
Deși scrutinul nu influențează direct soarta guvernului minoritar, rezultatul amplifică presiunea asupra liderului fragil, într-un moment crucial pentru negocierile comerciale cu Statele Unite.
Estimarea sondajelor exit-poll, dezastruoasă pentru coaliția de guvernământ
Partidul Liberal Democrat (PLD) al lui Ishiba și partenerul său de coaliție, Komeito, aveau nevoie de 50 de mandate pentru a menține majoritatea în camera superioară, din totalul de 248 de locuri, jumătate din care au fost puse în joc.
Conform sondajului exit-poll realizat de televiziunea publică NHK, coaliția este estimată să obțină între 32 și 51 de mandate. Alte posturi de televiziune estimează un rezultat mai modest, între 41 și 43 de mandate. Orice rezultat sub 46 de mandate ar reprezenta cel mai slab scor înregistrat de coaliție de la formarea acesteia în 1999.
Acest rezultat se adaugă la cel mai slab scor din ultimii 15 ani, obținut în octombrie la alegerile pentru camera inferioară, care a expus guvernul lui Ishiba la critici și presiuni interne pentru o schimbare de conducere.
La două ore după închiderea urnelor, premierul a declarat pentru NHK că acceptă „cu resemnare acest rezultat nefavorabil”. Întrebat dacă intenționează să își păstreze funcția, Ishiba a răspuns afirmativ.
„Ne angajăm în negocieri comerciale extrem de importante cu Statele Unite… Nu putem rata aceste negocieri. Ne vom dedica cu toată energia realizării interesului național”, a declarat el ulterior pentru TV Tokyo.
Japonia, a patra economie mondială, are termen limită pe 1 august pentru a încheia un acord comercial cu SUA, altfel riscând tarife punitive din partea celui mai important partener de export.
Extrema dreaptă, o surpriză majoră în scrutin
Partidul Democrat Constituțional (partid de opoziție) este estimat să câștige între 18 și 30 de mandate, față de cele 22 pe care le deținea anterior. O surpriză majoră a scrutinului este Partidul Sanseito, apărut recent, care, cu mesajul său „Japonia întâi” și avertismente privind „o invazie silențioasă” a străinilor, ar urma să obțină între 10 și 15 locuri, față de unul singur anterior. În camera inferioară, acest partid deține în prezent trei mandate.
Partidele de opoziție, care au promovat reducerea taxelor și creșterea cheltuielilor sociale, au rezonat cu alegătorii, pe fondul creșterii semnificative a prețurilor, în special la orez.
„PLD a reacționat defensiv, plasându-se pe o poziție opusă unei probleme esențiale pentru alegători. Majoritatea gospodăriilor susțin reducerea taxei pe consum pentru a contracara inflația, însă PLD s-a opus. Opoziția a profitat de această situație și a comunicat clar acest mesaj”, a declarat un analist de la Eurasia Group.
PLD susține o politică fiscală prudentă, temându-se de instabilitatea pieței obligațiunilor de stat, având în vedere datoria publică uriașă a Japoniei, cea mai mare din lume.
Sanseito, care a apărut în timpul pandemiei cu mesaje controversate despre vaccinuri și elite globale, a plasat retorica populistă în centrul politicii japoneze și a atras susținerea alegătorilor nemulțumiți. Rămâne de văzut dacă va urma modelul altor partide de extremă dreaptă din Europa.
„Sunt la masterat și în jurul meu nu mai sunt japonezi, doar străini. Când văd cum se cheltuie bani publici pe străini, am impresia că japonezii nu sunt respectați”, a declarat un tânăr de 25 de ani din Tokyo care a votat pentru Sanseito.
Japonia, societatea cu populația cea mai îmbătrânită din lume, înregistra, în 2023, un număr record de aproximativ 3,8 milioane de rezidenți născuți în afara țării – doar 3% din populație, dar suficient pentru a alimenta discursul naționalist, mai ales în contextul creșterii turismului.