În ultima zi a campaniei electorale, s-a anunțat oficial că Georgescu va fi prim-ministru, dacă Simion va deveni președinte. De asemenea, s-a comunicat clar că România se va retrage din structurile europene, deoarece „nu mai este relevantă”.
Mai sunt câteva zeci de minute până la finalul campaniei electorale și plouă intens peste o mare parte a României. Toate posturile de televiziune transmit imagini cu cei doi candidați, însă este dificil să se aprecieze cine mai este capabil să fie auzit.
De la „democrația originală” a lui Iliescu la „calea românească” a lui Georgescu
Această campanie electorală se încheie astăzi, dar a început în mai 1990, când Ion Iliescu a candidat pentru prima dată. Mi-a venit în minte figura lui Iliescu când l-am văzut pe Călin Georgescu. Doar la Iliescu și la Georgescu am auzit un asemenea refuz de a menționa „Europa” și „capitalismul”.
Iliescu vorbea despre „democrație originală”, o a treia cale sau tranziție graduală, în timp ce Georgescu propune „calea românească”. În ultimele momente ale campaniei, Călin Georgescu a anunțat că a fost desemnat prim-ministru. Nu că s-a decis el, ci a fost o decizie „de la ei”, la fel ca în comunism, când serviciile de utilități și televiziunea erau controlate de o structură centralizată. Georgescu a declarat, direct, că „Europa a ajuns la capăt, este gata, este deja învechită.”
Ne-au fost anunțate planurile lor. Dacă vor câștiga alegerile, vor urma o politică externă orientată spre „China, Rusia și Brazilia” și, mai presus de toate, spre SUA, pe care a declarat-o singura noastră opțiune politică și economică.
Însă, nu SUA democratice, ci SUA care vor deveni putere hegemonică. Noi vom juca rolul unui intermediar diplomatic între SUA, Rusia și Turcia. Așa a descris Călin Georgescu viitorul României. Această declarație marchează o diferență semnificativă față de Ion Iliescu.
„Băiețelul” Nicușor Dan
Iliescu nu a îndrăznit niciodată să propună o revenire a României în zona neutră dintre Occident și Rusia. Doar amâna tranziția. Nici nu a crezut că putem reveni către Rusia, se achitase de relația cu socialismul. Însă, Călin Georgescu încă nu s-a achitat, și dorește să ducă România prin ororile trecutului, între mândria legionară și cea de la Kremlin.
Un tânăr de 15 ani din Rusia are o speranță de viață similară cu a unui tânăr din Haiti. Acolo vor să ne ducă.
Ne-au anunțat, acum știm. Vom renunța la împrumuturi străine, a afirmat Călin Georgescu, și vom demonstra lumii ce putem noi singuri. Practic, în ultima seară a campaniei electorale, am fost informați despre intenția lor de a ne retrage din Europa. Cu siguranță, formulele lor nu au fost formulate direct aşa, însă toate declarațiile sunt clare.
Alături de Călin Georgescu s-a aflat candidatul AUR, George Simion.
Simion i s-a adresat cu „domnul Georgescu”, în timp ce prim-ministrul i-a răspuns cu „George”, manifestând superioritate, ca un lider care abia tolerează prezența unui tânăr subordonat. Cu câteva zile în urmă, Georgescu se referea la Nicușor Dan drept „băiețelul”.
Toate aceste declarații au fost făcute. Bine că s-a terminat.
Și adevărul este că, după 35 de ani și sub ploaia ce cade tot mai puternic, între viața românilor și Rusia mai stă doar votul fiecăruia și voința unuia „băiețel”.
S-a născut într-un cartier muncitoresc din Făgăraș, într-una din anii aglomerați ai decretelor, și probabil că nu se va ofensa dacă este numit „băiețel”, pentru că am fost obișnuiți să ne descurcăm și cu vicisitudini. A învățat, a muncit, a ajuns la Sorbona, iar după 6 ani în Franța, a revenit acasă și a luptat cu statul roman timp de două decenii, enervându-ne pe bună dreptate, prin încăpățânare și lipsa de comunicare. Nu-și putea imagina „băiețelul” din Făgăraș cât depinde de el.