Mai multe state membre ale Uniunii Europene vor organiza alegeri parlamentare în acest an, trei dintre ele vor schimba președinți, iar alte trei vor avea alegeri regionale cu un impact semnificativ. Ungaria va desfășura probabil cel mai urmărit scrutin al anului, cu o miză importantă pentru premierul Viktor Orban, în timp ce rezultate cel puțin interesante, care ar putea confirma creșterea popularității extremei-drepte, sunt anticipate din Germania și Franța.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE, în colaborare cu Lola García-Ajofrín – El Confidencial, György Folk – HVG și Krasen Nikolov – Mediapool.
România a ales în 2025 un nou președinte, Nicușor Dan, după anularea alegerilor din 2024. În Polonia s-au desfășurat alegeri prezidențiale câștigate de conservatorul Karol Nawrocki, iar în Germania au revenit la guvernare creștin-democrații, în timp ce miliardarul populist Andrej Babiš a fost reales în Cehia.
Se preconizează un an electoral intens pentru Uniunea Europeană în 2026. Mai multe state membre – Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Suedia, Letonia și Danemarca – vor organiza alegeri parlamentare. Trei țări – Portugalia, Estonia și Bulgaria – vor alege noi președinți.
Alegeri cu potențial impact național important vor avea loc la nivel regional în Germania, Franța și Spania.
Aceste schimbări de guvern și lideri politici vor avea loc într-un context de tensiuni maxime pentru Uniunea Europeană, confruntată cu probleme economice și multiple crize de securitate. În contextul în care războiul din Ucraina se pregătește să atingă al cincilea an, statele membre depun eforturi pentru a continua susținerea Kievului, pentru a răspunde războiului hibrid al Rusiei și pentru a menține alianța cu Statele Unite.
Finală prezidențială mai puțin obișnuită în Portugalia
Socialistul Antonio Jose Seguro a câștigat în primul tur alegerile prezidențiale din Portugalia din 18 ianuarie, fiind urmat de Andre Ventura, liderul formației de extremă dreaptă Chega. Cei doi se vor confrunta în turul al doilea din 8 februarie.
De la sfârșitul dictaturii fasciste în Portugalia, în urmă cu peste 50 de ani, aceste alegeri prezidențiale au avut nevoie de doar o singură runda, în 1986, ceea ce subliniază fragmentarea crescută a spectrului politic odată cu ascensiunea extremismului de dreapta și dezamăgirea alegătorilor față de partidele tradiționale.
Președintele are atribuții în principal ceremoniale, dar deține și puteri importante, precum dizolvarea parlamentului, convocarea alegerilor anticipate sau blocarea legislației.
După centralizarea voturilor din primul tur, Seguro a obținut 31,1%, iar Ventura 23,5%. Rezultatul reprezintă o încurajare pentru candidatul de extremă dreaptă.
În mai anul trecut, formațiunea anti-establishment și anti-imigrație Chega, fondată în urmă cu șapte ani, a devenit principalul partid de opoziție, câștigând 22,8% din sufragii.
Ca și în alte țări europene, ascensiunea extremismului de dreapta a influențat politicile guvernamentale, în special în domeniul imigrației, spre o poziție mai restrictivă.
Total recent, sondajele indică faptul că Ventura, fost comentator sportiv, va pierde în turul al doilea. Experții afirmă că formațiunea Chega este în mare măsură doar personajul Ventura, această opinie fiind susținută și de faptul că actualul candidat la președinție vrea să devină viitorul prim-ministru.
Scrutin-test într-un mediu de maximă tensiune în Franța
Alegeri municipale din 15 și 22 martie în Franța vor fi ultimele dinaintea alegerilor prezidențiale importante din 2027. Aceste scrutinuri locale vor fi un test pentru relațiile și strategiile politice, fiind un indicator pentru campania electorală de anul viitor, ce poate aduce la putere un politician de extremă-dreaptă.
Franța este blocată politică, cu un guvern fragil și un parlament fără majoritate clară, fiind incapabilă să ajungă la compromisuri în fața unei situații economice complicate.
La Paris, alegătorii vor trebui să desemneze un nou primar după 12 ani de mandat ai socialistei Anne Hidalgo, care nu mai candidează. La această rundă, alianța între socialiști, comuniști și Verzi va susține candidatul Emmanuel Grégoire, însă partidele de centru și de extremă-dreaptă au propriile candidaturi.
Favorit în sondaje (cu 30%), Grégoire se confruntă cu Rachida Dati (28%), ministresă a Culturii și candidata Partidului Republican. Candidatul extremei-drepte, Thierry Mariani, și-a anunțat și el candidatura, fiind considerat favorabil în alte zone, precum Marsilia.
Un sondaj Ipsos/BVA recent indică egalitatea în preferințe între candidatul extremei-dreapte, Frank Allisio, și actualul primar de stânga, Benoît Payan, ambii cu 30% din voturi.
Ungaria: va fi sfârșitul politic al lui Viktor Orban?
Alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie 2026, sunt esențiale pentru Europa. Scrutinul va decide dacă cel mai longeviv guvern „iliberal” al UE își va păstra autoritatea, în timp ce Bruxellesul continuă să rețină sau condiționează fonduri importante din cauza preocupărilor legate de statul de drept. De asemenea, se află în contextul unei linii de partid din țară, în piața politică, explică analistul György Folk.
Rezultatul ar putea afecta negocierile în cadrul Consiliului Uniunii Europene (privind sancțiunile, ajutorul pentru Ucraina, extindere) și evoluția forțelor politice între conservatorii pro-UE și noile formațiuni de extremă-dreaptă.
Contracandidatul principal al lui Orban, partidul TISZA, reușește să coordoneze opoziția printr-un singur candidatu, fiind favorit în sondaje, conform analizei autorului maghiar.
Partidul lui Péter Magyar a crescut semnificativ, fiind acum o forță majoră în peisaj, având reprezentanți în Parlamentul European și fiind parte a Grupului Popular European, criticând atât Fidesz, cât și opoziția tradițională.
Asta impune o coordonare internă strictă: voturile anti-Fidesz trebuie să se centralizeze în anumite circumscripții, iar formațiunea TISZA devine un centru de interes pentru retrageri tactice și candidați alternative.
Ultimul sondaj al institutului Medián arată o extindere a avantajului TISZA față de Fidesz, cu 12% din preferințe în ianuarie, față de 10% în noiembrie, deși nici sondajele oficiale nu favorizează în mod clar victoria Fidesz.
„It’s the economy, stupid!”
Rezultatele vor fi influențate de situația economică. Comentatorii independenți afirmă că în lunga sa perioadă la putere, Orban a consolidat controlul asupra statului și a mediului media, dar acest lucru a subminat procesul electoral, asigurând o aparență de legitimitate, dar fără corectitudine reală.
Expertul Róbert László subliniază că Viktor Orban pare să nu creadă în valori politice, ci doar în menținerea la putere cât mai mult timp posibil, fiind motivat de dorința sa personală și de menținerea controlului asupra instituțiilor.
După câștigarea supermajorității în 2010, Fidesz a reușit să controleze mass-media, să refacă sistemul electoral și să preia controlul asupra judecătoriilor, serviciilor de informații și instituțiilor de conducere ale statului, în primii patru ani de mandat. În mandatul următor, controlul asupra mass-media s-a întărit, iar influența în sectorul bancar și energetic a crescut considerabil.
De ce s-a reduc în sondaje? Din cauza economiei, fiind principala preocupare, iar majoritatea populației nu este interesată de evoluțiile democratice, susține László.
Spania: Premierul Sánchez își păstrează poziția. Dar până când?
În Spania, partidul socialist PSOE al lui Pedro Sánchez a înregistrat cele mai slabe rezultate din istorie în alegerile regionale din Extremadura din decembrie, fiind totuși un bastion tradițional al formațiunii.
În capitala Madrid, coaliția de guvernare a lui Sánchez se află în discuții tensionate pentru adoptarea bugetului anual. În pofida rezultatelor economice pozitive, guvernul trebuie să facă față unor scandaluri de corupție.
Acestea vor fi teste cruciale pentru alegerile regionale din 8 februarie în Aragon, 15 martie în Castilla y León și eventual până la 30 iunie în Andaluzia, cea mai mare regiune a țării. Rezultatele vor influența poziția partidului PSOE și a opoziției, Partidul Popular (PP).
Întrebarea cheie este dacă PP va putea obține majoritatea la alegerile generale din 2027 fără sprijinul formațiunii de extremă dreaptă Vox.
Alegeri parlamentare în Letonia și Slovenia, prezidențiale în Estonia
Slovenia și Letonia vor organiza alegeri parlamentare în martie, respectiv octombrie. În Slovenia, sondajele indică avantaj pentru Partidul Democrat de centru-dreaptă, în timp ce în Letonia, alegerile vor decide următorii lideri ai coaliției de centru-dreaptă, în condițiile în care partidul premierului în funcție se află pe locul secund în sondaje.
Estonia se pregătește pentru alegerile prezidențiale de la sfârșitul verii, după încheierea mandatului președintelui în august. În această țară, președintele nu este ales direct de populație, ci de către parlament, iar în cazul impasului, decizia aparține unui organism electoral format din reprezentanți ai administrațiilor locale.
Un an electoral important pentru Bulgaria
Bulgaria urmează să organizeze noi alegeri parlamentare anticipate, cel mai probabil în aprilie sau mai, după prăbușirea coaliției de guvernare, ca urmare a protestelor civice din decembrie. Sutele de mii de cetățeni au protestat împotriva influenței oligarhice și corupției din țară.
Protestele au fost alimentate de influența politică a controversatului Delian Peevski, sancționat pentru corupție, lider al partidului populist DPS – Noi Începuturi.
Demonstrațiile au determinat demisia guvernului condus de Boiko Borissov, liderul partidului GERB și fost prim-ministru, reprezentant al Partidului Popular European.
În 2026, situația politică din Bulgaria rămâne una tensionată, caracterizată de instabilitate cronică, încredere scăzută în instituții și o oboseală generalizată a populației față de un ciclu electoral continuu.
Chiar dacă alegerile viitoare pot părea a fi doar un alt pas electoral, miza este mai mare, afirmă analistul, fiind vorba despre formarea unui guvern stabil sau aprofundarea fragmentării politice.
Există speculații privind un posibil proiect politic al președintelui Rumen Radev, care a demisionat recent și ar putea să candideze la funcția de prim-ministru, având în vedere pozițiile sale critice față de aderarea Bulgariei la euro și războiul din Ucraina.
Un alt actor de importanță este alianța „Continuă schimbarea – Bulgaria democratică”, activistă în proteste și criticată pentru influența sa în criza politică.
Se estimează că alegerile anticipate din primăvară pot să nu genereze o majoritate durabilă, ceea ce ar putea aduce la o nouă rundă de scrutin parlamentar în toamnă, în contextul unei situații politice volatile.
Astfel, Bulgaria continuă să traverseze un ciclu de instabilitate politică de peste cinci ani, cu guverne scurte și dificultăți în formarea unei majorități stabile.
Germania: AfD vrea la guvernare. Momentan la nivel regional
Cinci landuri germane se pregătesc pentru alegeri regionale în acest an: Baden-Württemberg și Renania-Palatinat în martie, Saxonia-Anhalt, Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară în septembrie. În două din aceste landuri, AfD este cel mai puternic partid și aspiră la preluarea controlului.
Obiectivul formațiunii nu este de a forma coaliții, ci de a prelua totalitatea puterii, conform vicepreședintelui AfD Saxonia-Anhalt. Partidul devine tot mai extremist, utilizând sloganuri de extremă-dreaptă și simboluri ale național-socialismului, fiind considerat de autorități drept extremist.
Un guvern condus de AfD în aceste landuri ar avea influență asupra politicilor naționale, inclusiv în domenii precum securitatea, justiția și controlul instituțiilor.
Din punct de vedere economic, AfD ocupă poziții câștigătoare în sondaje naționale, fiind perceput ca principalul adversar al partidelor de centru-dreapta și centru-stânga.
Scrutin parlamentar în Suedia
Alegerile generale din 13 septembrie vor oferi o perspectivă asupra influenței mișcărilor populiste în Europa și asupra impactului influenței externe, afirmă specialiștii.
Din 2022, țara este guvernată de un executiv de centru-dreaptă, condus de Ulf Kristersson, format din partide precum Moderaterna, Democrații Suedezi, Creștin-Democrații și Liberalii. Criza, violența infracțională și dezbaterea asupra imigrației sunt principalele teme la campanie.
Bugetul pentru 2026 propus de Guvern include reduceri fiscale și sporirea cheltuielilor pentru apărare, dar este criticat pentru lipsa de soluții pentru problemele de locuințe, piața muncii și energia.
Admiterea în NATO este o temă susținută de majoritatea suedezilor, sondajele indicând aproximativ 70% poziție favorabilă.
Partidul Social Democrat, condus de Magdalena Andersson, conduce în sondaje, dar viitorul guvern de coaliție va depinde de rezultatele scrutinului și de configurația parlamentară.
Suedia se confruntă cu amenințări de securitate crescută, inclusiv activitate cibernetică și influență din Rusia, fiind într-o stare de alertă majoră înainte de alegeri.
Alegeri anticipate în Danemarca, sub presiune externă
Prim-ministra Mette Frederiksen și social-democrații din Danemarca vor participa în 2026 la alegeri naționale, după pierderea Copenhaga din 1938. Sondajele sugerează riscul pierderii mandatului, coaliția de guvernare fiind fragile.
Țara își păstrează preocupări legate de integritatea teritorială, având în vedere interesul fostului președinte american, Donald Trump, pentru Groenlanda, teritoriu autonom danez. Data alegerilor ar putea fi înainte de octombrie 2026, dar nu este confirmată.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană pentru promovarea parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană în cadrul programului de mediatizare și colaborare.