Alegeri prezidențiale decisive în România, subiect central într-o „Super Duminică” europeană, alături de scrutinurile din Polonia și Portugalia.
Ziarul britanic The Guardian consideră scrutinul românesc cel mai important dintre cele trei, caracterizat de o confruntare acerbă între un candidat populist, critic al Uniunii Europene și admirator al președintelui american Trump, și un candidat independent de centru. Analiștii prevăd un scrutin extrem de disputat, crucial pentru viitorul țării.
În primul tur, candidatul populist, fost activist ultranaționalist, a obținut un scor semnificativ mai mare decât adversarul său, de centru. Sondajele recente indică o reducere a diferenței dintre cei doi candidați, plasându-i aproape la egalitate, conform unor estimări.
Această confruntare electorală e văzută de un europarlamentar român liberal ca o luptă între o Românie pro-occidentală și una anti-occidentală, având potențialul de a modifica radical direcția politică a țării, prin modificarea echilibrului european și afectarea suportului acordat Ucrainei.
Alegerile prezidențiale din România nu doar vor alege președintele țării, ci vor influența și orientarea generală și formarea unei noi coaliții guvernamentale.
Alegeri prezidențiale importante și în Polonia
În Polonia, un număr mare de candidați concurează pentru funcția prezidențială. Primarul centrului Varșoviei este favorit conform sondajelor.
Se anticipează că doi candidați concreti vor avansa în turul doi. O victorie ar consolida capacitatea de a promova agenda reformistă, dar actualul președinte este aliat unui partid puternic.
Alegeri anticipate în Portugalia
Portugalia se confruntă cu al treilea scrutin legislativ anticipat într-un interval scurt, după o criză guvernamentală. Partidul la putere, condus de premierul Luís Montenegro, se așteaptă să obțină un rezultat bun, dar probabil fără majoritate. O eventuală opoziție a Partidului Socialist ar putea împiedica formarea unui guvern.
Premierul portughez și-a declarat intenția de a evita orice colaborare cu partidul de extremă dreapta. Chiar dacă liderul acestuia s-a îmbolnăvit, se anticipează că altcineva îl va înlocui, menținand probabil agenda partidului.
Victoriei unui candidat anti-UE din România i se anticipează o serie de efecte secundare asupra stabilităţii guvernamentale în România, care ar putea impune schimbări importante în conducerea guvernamentală a ţării.