Moartea lui Alexandru cel Mare
În anul 323 î.Hr., Alexandru Macedon, fiul lui Filip al II-lea, a decedat.
Filip al II-lea, un eminent strateg, deşi cu o educație limitată, a revoluționat tactica militară, inspirând conducătorii ce au urmat în cuceririle teritoriale.
Filip avea o familie numeroasă conform tradițiilor epocii.
Aleksandru a rezultat din relația lui Filip cu Olimpia, care afirma că era de origine divină, fiind un produs al unui zeu.
Astfel, Alexandru era considerat un semi-zeu.
Nemulțumită de soțul ei, un bărbat notoriu pentru excesele sale, Olimpia a conspirat pentru a-l îndepărta de la putere și a-l încorona pe Alexandru. Această eliminare a necesitat o acțiune premeditată, ducând la moartea lui Filip.
Alexandru a fost pregătit pentru conducere, fiind instruit în filozofie de Aristotel și în strategie militară de experți.
Invitat să preia tronul, Alexandru a ezitat inițial, apoi a acceptat, motivând că visul său era cucerirea lumii.
Alexandru nu a cucerit întreaga lume, ci doar o parte a acesteia. Imperiul său, deși vast, s-a destrămat rapid după moartea sa prematură la vârsta de 33 de ani. Totuși, faptele și abilitățile sale militare rămân remarcabile.