Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a remarcat, în urma raportului Agenției Standard & Poor’s, că România își menține ratingul de investiții – un semn pozitiv, dar analizat cu prudență de piețele internaționale.
Agenția de rating Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la nivelurile „BBB-” pentru datorii pe termen lung și „A-3” pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda națională. Astfel, România a evitat o retrogradare către categoria de risc ridicat, nerecomandată investițiilor.
Agenția S&P Global a confirmat ratingul României la „BBB-/A-3”, cu o perspectivă negativă, atât pentru datoria în valută, cât și pentru cea în monedă locală, pe termen lung și scurt. Această confirmare se bazează pe presupunerea că guvernul va reuși să controleze deficitul bugetar.
Totuși, perspectiva negativă reflectă opinia agenției conform căreia riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii câțiva ani, în ciuda eforturilor de consolidare anunțate.
„Măsurile fiscale adoptate de guvern se desfășoară într-un context macroeconomic complex, caracterizat de o încetinire a economiei, o inflație ridicată și în creștere, precum și un deficit de cont curent (CC) semnificativ.”, se arată în comunicatul S&P.
S&P identifică riscuri legate de potențiala subminare a planurilor guvernamentale din cauza provocărilor economice și politice, iar strategia fiscală pe termen mediu, dincolo de 2026, este considerată incertă.
Potrivit agenției de rating, măsurile fiscale propuse vor reduce deficitul, dar pot contribui și la încetinirea economică. Un aspect pozitiv este faptul că planul de corecție fiscală și reforme va contribui la deblocarea fondurilor europene.
Agenția a subliniat că alegerea lui Nicuşor Dan ca primar general și formarea noului guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan au pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică și economică.
Impactul fiscal total al acestor măsuri se ridică la 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026, distribuit aproximativ egal între măsuri privind veniturile și cheltuielile.
„Conform evaluării noastre, ținând cont și de efectele secundare asupra economiei, măsurile vor contribui la reducerea deficitului sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din 2009. Înțelegem că guvernul intenționează să implementeze două pachete suplimentare de reforme în următoarele luni, ceea ce ar putea genera o îmbunătățire suplimentară a fiscalității, însă într-o măsură mai redusă decât inițiativele deja adoptate”, se arată în comunicatul agenției.
S&P consideră că corecția fiscală și eforturile de reformă, în concordanță cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vor stimula fluxul de fonduri europene către România.