Premierul britanic Keir Starmer a anunțat organizarea unei reuniuni internaționale cu participarea a 35 de state pentru identificarea unor soluții privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. La întâlnire nu vor fi prezente reprezentanți ai Statelor Unite, deși acestea sunt implicate direct în conflict, iar declarația comună evidențiază disponibilitatea participanților de a contribui la asigurarea tranzitului sigur prin această rută maritimă strategica.
Reacția Statelor Unite: presiuni asupra Iranului și noi investiții în combustibili fosili
Statele Unite mențin un ton dur față de Iran, avertizând asupra posibilității de a lovi infrastructura energetică iraniană pentru a exercita presiuni. Această abordare riscă să prelungească tensiunile din regiune și să ducă la creșterea prețurilor la combustibili.
Administrația americană nu a majorat sprijinul pentru populație în contextul crizei energetice, dar a anunțat o decizie controversată: plata a un miliard de dolari către compania Total Energies pentru a renunța la proiecte eoliene offshore și pentru a redirecționa fondurile către exploatări de petrol și gaze naturale.
Măsuri selective adoptate de Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă și Canada
Guvernul britanic a transmis un mesaj de calm populației și a oferit sprijin doar pentru cei ce utilizează combustibil pentru încălzire. Autoritățile analizează în continuare posibilitatea unor măsuri suplimentare de ajutor pentru persoanele vulnerabile, însă exclude sprijin universal, conform recomandărilor Agenției Internaționale pentru Energie.
Noua Zeelandă a introdus plăți săptămânale pentru aproximativ 150.000 de familii, ca măsură de atenuare a impactului crizei. Australia a redus cu jumătate acciza la carburanți pentru trei luni și a lansat un plan național de securitate energetică. În schimb, Canada nu a intervenit în mod direct pentru compensarea scumpirilor.
Uniunea Europeană continuă tranziția energetică, dar cu pași mai mici
UE insistă asupra accelerării tranziției către energie curată, însă unele state membre continuă să amâne eliminarea surselor de energie fosilă. Italia a decis să amâne eliminarea cărbunelui, iar Germania ia în calcul extinderea utilizării cărbunelui și prelungirea funcționării centralelor pe gaz.
Pentru a sprijini economia în contextul crizei, guvernele europene au introdus reduceri de taxe și subvenții pentru combustibili. Comisia Europeană a propus relaxarea sistemului de preț al carbonului și reducerea taxelor la electricitate.
Unele țări precum Slovenia au trecut la raționalizarea utilizării combustibilului, iar Lituania a ieftinit costurile transportului feroviar pentru reducerea consumului energetic.
Reactivarea cărbunelui în Asia și măsuri de raționalizare
India a cerut centralelor pe cărbune să opereze la capacitate maximă, în condițiile crizei energetice globale. Japonia a reluat funcționarea unor unități mai puțin eficiente, iar Coreea de Sud a ridicat limitele de producție pentru centralele pe bază de cărbune.
În alte state, precum Bangladesh, Thailanda și Filipine, strategia constă în sporirea producției interne de energie pe bază de cărbune pentru a reduce dependența de importuri. China, datorită rezervelor mari și diversificării energetice, nu resimte la fel de puternic efectul crizei.
În Sri Lanka, a fost introdusă raționalizarea combustibilului, iar o săptămână de lucru de patru zile a fost implementată pentru reducerea consumului. Vietnam a recomandat munca de acasă, iar Thailanda limitează utilizarea de aer condiționat și investește în promovarea transportului public.
Africa: măsuri pentru economii dependente de importuri
Statele africane, afectate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte, au adoptat măsuri precum reducerea taxelor pe combustibil în Africa de Sud, consolidarea rezervelor în Tanzania și subvenții pentru populație în Etiopia și Zimbabwe.
Sudanul de Sud a trecut la raționalizarea electricității, iar Mauritius limitează consumul energetic pentru a stabiliza rețeaua electrică.
America de Sud: poziții diverse față de plafonarea prețurilor
Guvernele din regiune evită intervențiile directe. Chile a crescut prețurile, dar păstrează subvențiile pentru transportul public. Argentina amână majorarea taxelor la combustibil, în condițiile crizei.
Brasil a fost influențat cel mai puțin, beneficiind de producția internă de etanol, ceea ce reduce dependența de petrolul importat.