O nouă investigație a inspectorilor ANAF a dezvăluit o schemă complexă de evaziune fiscală, de tip „carusel”, organizată de o societate din București, specializată în comerțul cu telefoane mobile. Conform comunicatului Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), firma a utilizat ilegal datele de identificare ale unei companii din Finlanda pentru a eluda plata TVA.
Schema a fost concepută pentru a simula livrări intracomunitare de produse, tranzacții între state membre UE care beneficiază legal de scutire de TVA. Însă, în realitate, acele livrări nu existau, fiind doar artificii contabile menite să creeze impresia de legalitate și să profite de facilități fiscale necuvenite.
Autoritățile fiscale din România au colaborat cu omologii din Finlanda, Cehia și Lituania într-un schimb internațional de informații fiscale. Concluziile investigării au arătat că compania finlandeză, menționată în tranzacții, nu era conștientă de livrările raportate de firma românească, ceea ce înseamnă că operațiunile au fost fictive.
Prejudiciu semnificativ și o schemă clasică de tip „carusel”
Conform raportului DGAF, prejudiciul estimat în urma acestei fraude depășește 3 milioane de lei, reprezentând TVA-ul evitat de firmă. Schema, cunoscută în jargonul fiscal ca fraudă „carusel”, se bazează pe circulația aparentă a bunurilor (sau, în acest caz, a documentației) între mai multe companii pentru a obține scutiri de taxe ilegale.
Societatea românească a acționat ca un „exportator” fictiv, declarând livrări intracomunitare către firma finlandeză. Însă, partenerul finlandez nu a confirmat niciodată recepția produselor și nu a avut nicio relație comercială cu compania din România. A fost un simplu intermediar neștiutor într-un lanț de tranzacții fictiv.
Este important de subliniat că fraudele de tip „carusel” sunt printre cele mai comune și costisitoare forme de evaziune fiscală din Uniunea Europeană, cu pierderi estimate la zeci de miliarde de euro anual.
Măsuri asigurătorii și urmăriri penale
În urma investigației, autoritățile au dispus măsuri asigurătorii, inclusiv sechestrarea bunurilor și blocarea tranzacțiilor comerciale ale companiei implicate. De asemenea, au fost sesizate organele de cercetare penală, ceea ce deschide calea pentru o anchetă penală și posibile condamnări.
Dată fiind gravitatea faptei și magnitudinea prejudiciului, se urmărește elucidarea implicării persoanelor responsabile în conducerea firmei, posibil pentru evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat, mai ales dacă se constată implicarea altor firme „fantomă”.
Această situație demonstrează eficiența crescândă a ANAF și a autorităților fiscale europene în combaterea fraudelor transfrontaliere, dar și ingeniozitatea infractorilor care exploatează lacune legale pentru a se sustrage de la obligațiile fiscale.
Concluzie: oprirea schemei, dar pentru cât timp?
Frauda descoperită la firma din București este un alt exemplu al utilizării abuzive a reglementărilor europene de către persoane fără scrupule pentru avantaj fiscal fraudulos. Deși autoritățile au intervenit, rămâne deschisă întrebarea câte alte firme folosesc metode similare, nedetecte.
În contextul digitalizării și transparenței fiscale din UE, aceste fraude ar trebui să devină mai dificil de realizat. Cu toate acestea, metodele clasice de fraudă, precum „caruselul”, rămân profitabile pentru cei implicați. În consecință, colaborarea între statele membre și vigilența autorităților fiscale sunt esențiale pentru un sistem fiscal corect.