Dacă Adrian Păunescu a fost o icoană a generației sale, fiul său, Andrei Păunescu (56 de ani), reușește să adune, și astăzi, mii de oameni dornici de a experimenta, macar pentru o seară, o viață mai bună.
Andrei Păunescu își propune să perpetueze spiritul Cenaclului
Într-un interviu acordat revistei „Weekend Adevărul“, fiul celebrului poet a dezvăluit semnificația existenței Cenaclului Flacăra pentru viața sa de copil și motivele interzicerii sale de către regimul comunist.
„Weekend Adevărul“: Ce a însemnat pentru dumneavoastră, Andrei Păunescu, Cenaclul Flacăra?
Andrei Păunescu: A fost acasă, școală, familie și, mai presus de toate, o sursă de repere. Nu se cânta sau recita orice, ci lucrări valoroase din punct de vedere literar, cu o puternică dimensiune civică și curaj. Așa cum spunea regretatul Victor Socaciu, Cenaclul Flacăra a anticipat, civic și intelectual, evenimentele din 1989, schimbarea socială și transformarea vremurilor. A fost un mecanism prin care tata, și pe mine, și pe alte generații, ne-a făcut să cunoaștem istoria și identitatea națională a României. Locuri și evenimente, ca Țebea, Putna sau problemele Basarabiei și Ardealului au fost aduse în conștiința publică, într-o formă de universitate itinerantă.
Când ați urcat pentru prima oară pe scena Cenaclului?
Am urcat pe scenă în 1979 și de atunci am rămas. În adolescență, am cântat cu trupa „Totuși“, profitând de o ocazie unică de a participa la spectacole, și abordând diverse genuri muzicale.
La Cenaclul Flacăra, Adrian Păunescu a afirmat pentru prima oară importanța datei de 1 Decembrie 1918 ca Zi Națională a României, nu 23 August 1944, inspirându-se din poezia celebră. A fost un gest remarcabil.
A fost un gest curajos și determinat. În anii care au urmat 1973, el a continuat să susțină aceste idei. În 1981, a compus „Colindul Ardealului”, accentuând importanța identității românești. Cenaclul a promovat mereu ideea că 1 Decembrie este ziua națională a poporului român, influențând profund opinia publica. Aceste idei, însă, au contribuit la interzicerea Cenaclului în 1985, și a promovat o abordare care refuza importul cultural.
Prea târziu sau prea devreme
Presa de după 15 iunie 1985 nu a abordat tragedia de pe Stadionul Petrolul din Ploiești. În schimb, după 1990, Adrian Păunescu a dezvăluit intenția de a pune capăt cenaclului încă din 1983.
Simțea că Cenaclul era un tren care circula fără frâne, într-o cursă periculoasă. Anticipa faptul că acest spirit rebel nu putea persista la nesfârșit, și că era evidentă amenințarea interzicerii Cenaclului. În 1983 a încercat, în timp ce stadioanele abundau de spectatori, dar a fost ignorat. Nu putem ști dacă interzicerea ar fi fost evitată. Bineînțeles, spectacolele din cadrul Cenaclului generau încasări importante pentru stat, o situație necunoscută publicului larg.
Tatăl și fiul, moștenirea Cenaclului Flacăra
Adică veniturile din bilete erau direcționate către stat?
În acea perioadă, nu existau firme private.Toate veniturile intrau în bugetul statului. Sumele obținute din bilete erau considerabile, permițând tatălui meu să obțină salarii foarte mari pentru artiști, mai mari decât cele ale unor lideri de partid, după cum se menționează în documentele vremii.
Care erau principalele motive ale opoziției față de Cenaclul Flacăra?
Opoziția provenea de la persoane care nu suporta criticile despre viața de zi cu zi a societății, popularitate muzicii clasice românești și rock americană sau prezentarea problemelor sociale. Ceaușescu și-a dat seama că activitatea adusă în conștiința publică, era văzută ca un atac la adresa sa.
A fost prezentată această confruntare politică lui Ceaușescu?
Da, susținută de probe și mărturii, Ceaușescu a fost convins că Păunescu urmărea să-i preia puterea, fapt ce a dus la interzicerea Cenaclului Flacăra.
Furtuna unei nopți de vară
Câte victime au fost în noaptea furtunii din 15 iunie 1985 de pe Stadionul Petrolul din Ploiești?
Numărul exact nu este cunoscut. Diferențele în legătură cu numărul de victime sunt observate la diverse surse. Este important să remarcăm manipularea mediatică de atunci.
Au existat deficiențe organizatorice?
Evident, au existat deficiențe organizatorice majore, cu responsabilități necorespunzătoare .
Mulțimi la un spectacol al Cenaclului. FOTO: Electrorecord
Porțile stadionului se deschideau spre interior, o altă greșeală.
Este adevărat. Aceasta este o dovadă evidentă de neglijență și nerespectare a normelor de securitate, cu consecințe tragice.
„Totuși“ iubirea
În 2022, ați organizat prima ediție a Cenaclului Flacăra pe plaja de la Corbu.
Cenaclul Flacăra continuă. Am continuat spectacolele in diverse locații, inclusive in diaspora.
Câți dintre foștii artiști fac parte din noul Cenacl?
Mulți, de la generația mai veche, până la tineri, care au crescut cu Cenaclul, ca Dorel Stănculescu, Mircea Vintilă, Victor Socaciu, Vasile Șeicaru, Ștefan Hrușcă, George Nicolescu.