„Nu vom furniza garantii pentru nimic și nu vom acorda fonduri”, a declarat într-un videoclip pe canalele de comunicare Andrej Babis, liderul partidului naționalișt de centru-dreapta ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), care a câștigat scrutinul legislativ din octombrie și a format o majoritate cu alte două formațiuni eurosceptice, urmând să fie învestit în funcție luni.
Instituțiile europene și statele membre ale Uniunii Europene, susținătoare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia, au depășit vineri un obstacol în acordarea unui „credit de reparații” Ucrainei, finanțat din activele rusești blocate în urma sancțiunilor, după ce în Consiliul UE s-a decis, în locul unanimității, prin vot cu majoritate calificată, prelungirea pe o perioadă nelimitată a măsurii de înghețare a acestor fonduri, fiind exploatat acest artificiu pentru a neutraliza opoziția Ungariei și Slovaciei.
Cu toate acestea, alte patru state membre, Belgia, Bulgaria, Malta și Italia, deși au fost de acord cu extinderea penalităților asupra activelor rusești pe perioadă nedefinită, au avertizat că decizia de a utiliza aceste fonduri pentru un împrumut destinat Ucrainei revine liderilor europeanilor, care se vor reuni la un summit în perioada 18-19 decembrie.
După ce au obținut instituirea înghețării pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din fondurile financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană și partenerii europeni ai Ucrainei trebuie în continuare să convingă Belgia să aprobe creditul destinat Ucrainei, finanțat din aceste active rusești. Majoritatea acestor fonduri sunt depozitate în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice ale confiscării și solicită ca toate fondurile rusești blocate în UE să fie incluse în acest împrumut, precum și garanții financiare concrete din partea celorlalte state membre UE, înainte de a accepta această operațiune.
Planul Uniunii Europene este să ofere Ucrainei un „credit de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro în primul an, sumă care ar putea crește la 165 de miliarde de euro. Aceste fonduri să fie rambursate de Kiev doar după ce Rusia plătește „reparații de război”, iar până atunci activelor rusești implicate li se vor înlocui cu obligațiuni garantate de statele europene, pentru a distribui riscul nerambursării între acestea.
Cu toate acestea, având în vedere dificultățile în a crede că Rusia, mai ales sub conducerea președintelui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei „reparații de război”, inițiativa vizează de fapt confiscarea activelor rusești, deși Comisia Europeană afirmă contrariul. Rusia denunță aceste măsuri drept „furt” și avertizează asupra unor represalii, anunțând deja că intenționează să se adreseze justiției împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care gestionează fondurile respective.