Un elan filmat în pădurile județului Hunedoara la finalul anului 2025 a atras atenția biologiei și iubitorilor de natură din România. Confirmarea prezenței animalului a venit din partea specialiștilor, după verificarea imaginilor trimise de un martor de către o echipă de cercetare. Biologul Alexandru Iftime explică faptul că animalul, ce poate fi considerat o specie dispărută din țară de peste 200 de ani, a reapărut în pădurile din România, cel mai probabil ca urmare a unor fenomene de recolonizare naturală.
Descoperirea elanului în România
Elanul, cea mai mare specie de cerb din lume, cu masculii depășind 680-700 kg și înălțimea de 2 metri, a fost odinioară prezent în pădurile dense ale României, inclusiv în zonele din Europa Centrală și de Est. Încă din secolul al XVIII-lea, specia a dispărut din regiune, iar vânătoarea excesivă și despăduririle au contribuit la această dispariție. În prezent, populații stabile de elan se găsesc în Polonia, Belarus și Ucraina. Specialiștii consideră că exemplarul filmat într-un tranzit în Hunedoara ar putea proveni din aceste zone, fiind un mascul tânăr în căutarea unui nou teritoriu, posibil chiar dintr-o zonă de conflict din Ucraina.
Aparitia sa a readus în dezbatere fenomenul de „recolonizare naturală”, prin care specii dispărute revin treptat în habitatele lor naturale, atunci când condițiile ecosistemice devin favorabile. Dacă pădurile carpatice rămân conectate și fragmentarea lor nu crește, elanul ar putea ajunge să devină o prezență naturală în fauna locală în viitor.
Proiecte de reintroducere a elanului în România
În zona Parcului Vânători Neamț există un proiect de reintroducere a elanilor, initiat de mai multe ONG-uri. Acest program urmărește restabilirea populatiei în zona nord-estului, unde specia a avut odinioară o prezență frecventă. Proiectul, demarat în martie 2025 și cu termen de finalizare în ianuarie 2027, are un buget de 7,78 milioane de lei și prevede aducerea inițială a cinci exemplare în toamna anului 2025.
Reintroducerea elanului în această zonă se bazează pe izvoare istorice, precum cele prezentate de Alexandru Filipașcu în „Cartea Sălbăticiunii din Vremea Strămoșilor Noștri”, indicând faptul că această specie trăia în mai multe zone ale Carpaților, în special în nordul lor oriental. Implementarea proiectului se aliniază cu inițiative similare pentru alte specii dispărute, precum zimbrul sau castorul, considerate semne pozitive pentru recuperarea patrimoniului natural.
Specialistul crede că exemplarul observat în pădurea hunedoreană ar putea fi un tânăr provenit din populațiile din sudul Poloniei sau nord-vestul Ucrainei, zone învecinate cu România,în care elanul încă păstrează populații stabile. În trecut, exemplare izolate au fost semnalate și în Moldova, în zonele județelor Neamț, Botoșani și Suceava, precum și în Delta Dunării, unele fiind chiar împușcate și păstrate în muzee.
Repetarea aparițiilor rare și cauze istorice
În 2024, un alt elan a fost filmat în județul Satu Mare, confirmând faptul că fenomenul nu este singular. Aceste apariții sporadice sunt considerate în curs de cercetare, dar pentru moment nu se poate afirma că se produce o recolonizare naturală extinsă.
Dispariția elanului a avut multiple cauze, între care vânătoarea intensă, schimbările de mediu, antropizarea și defrișările. Animalul preferă zonele cu apă și vegetație acvatică, precum pădurile mixte, zonele umede, mlaștinile și râurile, unde poate intra în apă pentru a se hrăni cu plante acvatice. În timpul perioadei de revenire, exemplarele pot parcurge sute de kilometri, în special tinerii masculi părăsind populațiile mari pentru a coloniza teritorii noi.
Riscuri și beneficii ale reintroducerii
Impactul negativ ar putea apărea în contactul cu traficul rutier, deoarece elanul poate traversa distanțe lungi pe drumuri asfaltate, similar cu situațiile din Scandinavia. Se estimează că animalul este mai liniștit decât ursul, evitând contactul fiind relativ timid și evitând apropierile de așezări umane.
Beneficiile pot include îmbunătățirea stării ecosistemelor, întrucât elanul contribuie la dinamica pădurii. Exemplul reintroducerii lupului în Yellowstone a demonstrat efecte pozitive asupra vegetației și asupra altor specii, prin reducerea presiunii asupra anumitor plante, ceea ce a dus la refacerea vegetației.
Aceasta inițiativă de reintroducere trebuie privită ca o componentă a unei strategii naționale de renaturare, în contextul în care fauna românească a fost afectată de activitatea umană, dar cu potențial de regenerare dacă ecosistemele sunt păstrate intacte.
Reacția autorităților și percepția localnicilor
Biologul Alexandru Iftime recomandă campanii de informare pentru populație, astfel încât localnicii să nu se sperie de aparițiile animale și să nu reacționeze impulsiv. În trecut, unii localnici din Moldova s-au speriat de ciudățenia animalului, considerat bizar. Specialiștii sugerează ca în cazul observațiilor, instituțiile responsabile să fie anunțate pentru gestionarea situației.
Este nevoie de un plan pe termen lung pentru gestionarea acestei specii, inclusiv pentru evitarea conflictelor și pentru conservarea pe termen lung a elanului în țară. Experiențele pozitive cu alte specii reintroduse recent în România, precum zimbrul, castorul sau vulturii suri, oferă motive de optimism, dar biologul rămâne precaut în privința evoluției acestei fenomene.
Ce trebuie să știm despre elan
- Elanul (Alces alces) este cea mai mare specie de cerb din lume.
- Este reprezentat în picturile rupestre vechi de peste 5.000 de ani, indicând răspândirea sa în vechime în Europa.
- În România a trăit până în urmă cu 200 de ani, în zonele cu păduri dense și umede.
- Coarnele masculilor pot ajunge până la aproximativ 1,8 metri în lățime.
- Este un excelent înotător, capabil să traverseze lacuri și râuri largi.
- Se hrănește cu plante acvatice, intrând în apă adâncă pentru culegere.
- Este un animal solitar și relativ liniștit, evitând contactul direct cu oamenii; exemplarele pot parcurge sute de kilometri în căutarea unui teritoriu nou, iar tinerii masculi sunt cei ce pleacă în zonele nepopulate pentru a coloniza.