IMCA nu reprezintă o reformă fiscală; este o măsură severă care afectează direct motorul creșterii economice, conform sursei citate. În continuare, prezentăm comunicatul integral de la Concordia.
Analizele financiare ale companiilor din anul 2024 indică faptul că 61% dintre firmele cu cifră de afaceri peste 50 milioane euro sunt impacted de IMCA în forma actuală. Aproximativ 20% dintre aceste companii înregistrau deja pierderi înainte de implementarea taxei, iar 10% au intrat pe pierdere exclusiv din cauza IMCA, în timp ce 70% și-au diminuat semnificativ profitabilitatea.
Această măsură are un caracter extrem de pro-ciclic, fiind penalizate suplimentar firmele înregistrând pierderi, printr-o taxă calculată pe volum de vânzări, nu pe profit realizat.
Care sunt impacturile IMCA asupra economiei din România:
- stopează investițiile noi și extinderea companiilor existente;
- penalizează comportamente economice pe care statul ar trebui să le stimuleze: investițiile în producție, inovare, dezvoltarea rețelelor și a noilor capacități;
- creează distorsiuni majore între sectoare și între companii;
- este profund injustă: taxează firmele aflate în pierdere și pe cele care reinvestesc masiv în creștere și dezvoltare.
Segmentul cel mai grav afectat este comerțul (45% dintre companiile impactate), urmat de industrie (25%) și servicii profesionale (20%). IMCA afectează, așadar, lanțurile de aprovizionare, sectorul industrial și cele cu valoare adăugată ridicată – zone esențiale pentru competitivitatea României.
Varianta propusă – IMCA de 0,5% – nu reprezintă o soluție durabilă, ci o simplă cosmetizare a problemei.
Reducerea IMCA la 0,5% din cifră de afaceri nu stabilește soluția de fond, ci doar amână consecințele: în timp ce procentul firmelor afectate scade la 37%, impactul rămâne semnificativ:
- 30% dintre companiile afectate deja înregistrează pierderi, iar IMCA le agravează situația;
- 8% intră în pierdere direct din cauza IMCA de 0,5%;
- investițiile sunt penalizate, iar profitabilitatea este amânată.
Rate de impozitare excesiv de ridicate
Mai mult, extenderea IMCA de 0,5% la întregul sistem economic, prin eliminarea plafonului de 50 milioane de euro cifră de afaceri, ar afecta 35% din totalul firmelor din România, din care peste 70% sunt deja pe pierdere. Astfel, am avea de-a face cu o taxare generalizată a pierderii: statul ar impozita exact companiile în cea mai vulnerabilă situație financiară.
Poziția Concordia este clară și fermă – solicităm eliminarea impozitului minim pe cifră de afaceri pentru toate firmele, indiferent de dimensiune, și renunțarea la orice scenariu de menținere a IMCA, chiar și la cote reduse. Singura abordare responsabilă este revenirea la un sistem fiscal previzibil, care taxează profitul real, nu activitatea economică în sine.
România nu-și mai poate permite să trimită investitorilor un semnal de impredictibilitate fiscală și ostilitate față de capital. Fiecare zi în care IMCA rămâne în vigoare înseamnă investiții amânate sau anulate, pierderi de locuri de muncă și creștere economică ratată.