„România a intrat din nou în sezonul rece, în care frigul devine mai mult decât o senzație, transformându-se într-un cost semnificativ. Acest tarif se reflectă clar în facturile de întreținere, în locuințe și apartamente. Conform estimărilor, în ianuarie 2026, costurile cu gazele naturale vor fi cu până la 30% mai mari comparativ cu ianuarie 2025. Cantitatea de gaze consumată în România, de utilizatorii conectați la sistemele de distribuție (cel mai numeros fiind cei rezidențiali), a crescut cu 18% în ianuarie 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent. Deși depozitele de înmagazinare au înregistrat o majorare de 11%, acest surplus a fost compensat în principal prin importuri, prețurile importurilor fiind cu până la 40% mai ridicate. În luna ianuarie 2025, țara noastră era chiar net exportatoare de gaze”, afirmă președintele AEI, Dumitru Chisăliță, conform Agerpres.
El menționează că, pentru acoperirea consumului maxim de gaze din 2026, resursele principale au fost gazele din depozite, dar situația din România a fost susținută în principal de importuri, a căror creștere a fost de aproape 500% față de media lunară, în timp ce flexibilitatea ofertelor din depozite a fost de 14%, iar produsele interne de doar 0,1%.
„Astfel, majorarea facturii la gaze în ianuarie pentru clienții casnici se datorează în proporție de aproximativ 20% consumului mai mare, iar restul de circa 5% reflectă creșterea prețului gazelor, ca urmare a importurilor scumpe achiziționate în luna ianuarie 2026 pentru protejarea țării în timpul temperaturilor foarte scăzute (prețurile gazelor importate au fost cu până la 83% mai mari decât cele stabilite administrativ pentru gazele din producție internă). Pentru mulți români, încălzirea nu mai reprezintă un confort, ci o alegere între „să fie cald” și „să poată plăti”. În teorie, prețul gazelor poate fi reglamentat sau plafonat, conform comunicatelor oficiale, dar în practică, gerul pătrunde în locuințe, în pereți, ferestre și colțurile reci ale apartamentelor vechi, forțând centralele termice să funcționeze la capacitate maximă. În această situație, frigul devine mai intens, iar comportamentul în familie se schimbă: se mențin centralele pornite mai mult timp, se ridică termostatul cu un grad, se aerisește mai rar, se petrec mai mult timp în interior. Astfel, consumul energetic crește adesea subtil, dar factura finală reflectă clar toate eforturile de încălzire”, explică specialistul.
Conform analizei de specialitate, în apartamentele izolate, majorarea facturilor la gaze poate varia între 100 și 200 de lei, în timp ce în locuințele neizolate sau în case, această creștere ar putea ajunge între 200 și 400 de lei, în ianuarie 2026.
„Cea mai dureroasă concluzie este însă alta: România încă funcționează iarna pe baza unei loterii termice. Cine are un apartament izolat și vecini care încălzesc continuu devine „norocos”. În schimb, cei care locuiesc la margine, la parter sau la ultimul etaj, precum și cei cu pereți umedi sau tâmplărie veche, suportă costurile nu doar ale gazului, ci și ale greșelilor vechii construcții și întrețineri. În plus, creșterea facturii în sezonul rece afectează nu doar confortul, ci și starea mentală. Oamenii urmăresc consumul de energie ca pe un indicator de stres: „Cât mai pot ține centrala?” „Ce temperatură trebuie setată?” „Să dau caloriferul jos?” „Să mă îmbrac mai gros?” Astfel, economia nu se realizează, ci oamenii se adaptează la un sistem în care locuințele eficiente sunt excepția, nu regula. Problema nu stă doar în temperaturile mai scăzute din ianuarie, ci în întrebarea perpetuă: „Cum pot să mă încălzesc decent fără să mă îngrop în datorii?” Răspunsurile vor veni din investiții reale în eficiență energetică, renovări termice, echipamente de încălzire performante, sisteme inteligente de reglare a temperaturii, educație pentru consum și protejarea categoriilor vulnerabile”, susține Dumitru Chisăliță.
Expertul AEI concluzionează că, în ianuarie 2026, factura la gaz va crește cu 30%, nu doar din cauza fluctuațiilor de preț sau a condițiilor meteo, ci și din cauza stării nesatisfăcătoare a infrastructurii edilitare, a izolației deteriorate și a clădirilor nereabilitate corespunzător.