Dan Byron, solistul trupei rock Byron, a exprimat opinia că, pentru a combate influența unor literaturi nepotrivite pentru tineri, ar fi benefic să se renunțe la predarea acestora în școli. Într-un interviu acordat pentru HotNews, artistul a discutat despre importanța lecturii și despre inițiativele sale, precum înființarea unui club de carte.
Trupa Byron și noua piesă „De ce să fie simplu dacă poate fi complicat?”
La 20 de ani de la înființare, Byron a lansat piesa „De ce să fie simplu dacă poate fi complicat?”, care abordează contextul social și politic actual. Versurile melodiei critică liderii, comparându-i cu „moși” și acuzând lipsa de învățare din trecut, cu expresii precum „doar mie mi se pare că liderii lumii sunt niște moși” și „fi-i-ar ea de istorie/ că nu vrea ea să ne învețe nimic”. Melodia invită ascultătorii să privească cu luciditate realitatea, fiind caracterizată de o energie stimulantă.
Piesa a fost compusă acum doi ani, în Sicilia, după o discuție despre gunoi și reciclare. Byron a spus că, deși inițial s-a crezut că tema va fi temporară, ea a rămas relevantă și este tot mai actuală. În finalul melodiei, se aude un cor format din vocile publicului de la spectacolul „Minunata lume nouă” de la Sala Palatului din noiembrie 2025.
Contextul social și singura soluție pentru educație literară
Artistul consideră că lectura joacă un rol fundamental în construcția mentalității și a gândirii raționale. El opină că predarea unor opere precum „Ciocoii vechi și noi” în clasele de liceu nu este potrivită și propune adaptarea programelor la nivelul vârstei. Byron afirmă că interesul pentru lectură trebuie stârnit prin materiale accesibile, pentru ca tinerii să înțeleagă și să poată citi pentru plăcere, iar apoi să descopere propriile preferințe.
De altfel, el afirmă că în prezent clubul de carte pe care îl conduce continuă să funcționeze, iar în ultimul timp a citit lucrarea „Ulise” de James Joyce. El apreciază literatura de ficțiune, non-ficțiune, dar și benzile desenate și cărțile de istorie sau psihologie.
Percepția despre România până în 2026
Byron vede România anului 2026 ceva mai bine decât în 1990, însă consideră că rădăcinile trecutului încă afectează mentalitatea și comportamentul populației. El explică că reziduuri precum influențele comuniste continuă să influențeze societatea, dar crede că, dacă nu vor interveni evenimente majore, progresul va continua lent.
Legat de nostalgia pentru vremurile anterioare, Byron afirmă că cei care susțin că înainte era mai bine nu au trăit efectiv acele vremuri sau sunt răuvoitori. El face referire și la experiențele personale ale bunicilor și mamei sale.
Pentru a înțelege mai bine propria istorie, el critică lipsa de cunoaștere și de înțelepciune națională, menționând în special cazul personajului Zelea Codreanu și al lui Ceaușescu.
Cariera muzicală și schimbările din Byron
Solistul afirmă că albumele „Nouă” și „Efemeride” îl reprezintă cel mai bine în prezent, fiind rezultatul unor munciri de aproximativ patru ani pentru fiecare. El povestește că, la începuturile carierei, trupa a avut venituri mici și a încercat să se adapteze cântând în engleză, visând la scena internațională, însă această strategie nu a avut rezultatele dorite.
Byron consideră că schimbarea de strategie, concentrându-se pe publicul românesc și pe limba națională, a avut un impact pozitiv asupra carierei. El remarcă și faptul că România are un deficit de infrastructură muzicală, cu suficiente săli de concerte pentru diverse capacități, și că scena muzicală românească beneficiază acum de mai multe festivaluri open air decât în trecut.
Reprezentarea scenică și proiecte viitoare
Cel mai amplu spectacol byron, „Minunata lume nouă”, a avut loc la Sala Palatului în noiembrie 2025. Byron nu intenționează să repete această reprezentație la București, din cauza costurilor și a complexității, dar planifică turnee în alte orașe, precum două concerte la Filarmonica din Brașov, programate pentru martie, dintre care unul a fost deja sold-out în patru zile.
În privința albumului viitor, artistul nu a confirmat încă un spectacol dedicat, însă a menționat că se pregătește pentru un turneu aniversar în toamnă, pentru a marca cei 20 de ani de activitate ai trupei.
Importanța acțiunilor comunitare și lectura
Finalul piesei „De ce să fie simplu dacă poate fi complicat?” include vocile publicului, înregistrate la spectacolul de la Sala Palatului. Byron consideră acest gest un simbol al legăturii cu spectatorii și al interacțiunii directe cu publicul.
Referitor la lectură, el confirmă că clubul său de carte încă funcționează și că ultimul volum citit a fost „Ulise”. El apreciază lectura pentru dezvoltarea limbajului și a gândirii și subliniază că, pentru tineri, predarea unor opere relevante și adaptate vârstei ar putea stimula interesul pentru cărți. Potrivit lui Byron, este necesară o adaptare a programelor de învățământ pentru a evita promovarea unor lecturi nepotrivite pentru elevi.
El încheie spunând că, deși există probleme, crede că România se deplasează spre mai bine și nu consideră plecarea din țară o soluție viabilă, având în vedere că problemele de infrastructură și mentalitate trebuie abordate treptat.