Asociația Forumul Judecătorilor din România afirmă că, odată cu adoptarea noilor legi ale justiției în 2022, sistemul judiciar a suferit un regres semnificativ. Într-un comunicat, organizația solicită „autorităților competente” să nu ignore „semnalele de alarmă existente” și să implementeze reforme autentice, oferind exemple concrete de acțiuni.
„Forumul Judecătorilor” susține că, în ultimii ani, a semnalat constant autorităților necesitatea adoptării unor reforme menite să readucă sistemul judiciar la respectarea principiilor independente, meritocratice, eficiente și responsabile.
Noile legi ale justiției, implementate în 2022, s-au îndepărtat de această viziune, determinând o regresie serioasă a sistemului judiciar, evidențiază Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) într-un comunicat.
„Reiterăm necesitatea urgentă a reformelor autentice în justiție, care să asigure respectarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și să răspundă cerințelor instituțiilor europene și internaționale relevante, precum Comisia de la Veneția și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. OCDE a reiterat faptul că promovarea magistraților trebuie să fie bazată pe concursuri meritocratic, în special la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar promovarea exclusiv pe baza evaluării hotărârilor judecătorești și interviurilor în fața Secției pentru judecători a CSM este sistematic contestată pentru lipsa de caracter meritocratic”, atrage atenția AFJR în comunicatul său.
Recomandările concrete ale asociației judecătorilor
Conducerea organizației judecătorilor din România solicită includerea urgentă în legislație a recomandărilor Emisarului Comisiei de la Veneția din Avizul final, emis la sfârșitul anului 2022.
Se referă concret la „lungirea mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității de reînnoire, precum și întărirea garanțiilor în cazul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție respinge motivați toate măsurile și soluțiile adoptate de ceilalți procurori (cu excepția DNA și DIICOT). Alte propuneri includ selecția prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți și clarificarea faptului că agenții de poliție judiciară detașați la parchete nu au obligația de raportare față de Ministerul de Interne.”
Comisia de la Veneția a recomandat, de asemenea, restabilirea atribuțiilor DNA de investigare și urmărire penală pentru infracțiunile comise de judecători și procurori.
AFJR subliniază și necesitatea modificării legislative privind funcționarea Inspecției Judiciare, inclusiv în contextul hotărârii obligatorii a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecția Judiciară).
„CJUE a detectat consolidarea atribuțiilor inspectorului-șef, ceea ce poate conduce la diminuarea garanțiilor de independență și imparțialitate a judecătorilor români. Practica concretă a inspectorului-șef în exercitarea prerogativelor sale poate fi utilizată, în unele cazuri, în scopul controlului politic al sistemului judiciar, după cum reiese din rapoartele Consiliului European”, explică AFJR.
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a recomandat evitarea abuzurilor în inițierea și desfășurarea procedurilor disciplinare, în lipsa probelor, și a propus ca acestea să fie derulate într-un termen rezonabil, cu posibilitatea recuzării membrilor completului disciplinar.
Recomandările OSCE privind reformele judiciare
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) sugerează, în 2023, modificări legislative pentru sporirea independenței sistemului judiciar: „Consiliile judecătorești nu trebuie dominate de judecători din instanțe de apel sau superioare. Dacă președintele unei instanțe este numit în consiliul judiciar, trebuie să își dea demisia din funcția de președinte. Pentru a evita concentrarea excesivă a puterii și percepția nepotismului, competențele trebuie să fie împărțite între organisme judiciare autonome, cu atribuții clare, precum selectarea, promovarea, disciplina și evaluarea judecătorilor, precum și gestionarea bugetului.”
- Procedurile disciplinare trebuie să fie desfășurate de organisme independente, fără participarea membrilor din completul disciplinar;
- Judecătorii acuzați pot fi suspendați numai temporar și în circumstanțe excepționale, cu indemnizație;
- Transferurile între instanțe trebuie să se realizeze pe baze transparente, cu criterii însoțite de justificări legale;
- Detașările și delegările judecătorilor trebuie să aibă durată limitată, iar mutările între secții trebuie să fie decise cu acordul scris al judecătorului;
- Consiliile judiciare trebuie să promoveze egalitatea de gen și transparența în activitățile lor.
Relevanța investigației Recorder privind justiția din România
Organizația Recorder a realizat o anchetă legată de starea actuală a justiției, fenomenul prescripției și influența centralizării puterii în sistem, arătând exemple de magistrați care favorizează politicienii.
În anchetă, au fost intervievați procurori și judecători, sub anonimat, și au fost evidențiate cazuri concrete în care persoane implicate politic sau cu influență economică, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de durata prelungită a proceselor, cu schimbări de completuri și întârziere în pronunțarea sentinței.