Jurnalista Rukmini Callimachi, fiica vitregă a unui disident anticomunist și reporteră la The New York Times, a schimbat tema reportajului despre arhitectura românească, reorientându-se către un subiect mai presant: dezechilibrul relației dintre oameni și urși.
Un studiu de populație bazat pe ADN, anunțat în aprilie, a estimat prezența a 10.419-12.770 de urși în România. Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a considerat un număr „optim” de aproximativ 4.000 de exemplare.
Doar Rusia, din Europa, are o populație mai mare de urși bruni decât România. Publicația americană subliniază rolul important pe care îl joacă ursul în identitatea națională, însă creșterea numărului de urși și restricțiile privind vânătoarea din 2016 au generat tensiuni.
Conform Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Silvică, din 2016, urșii au provocat decese în România. Această situație, conform sursei citate, este în continuă agravare.
„Ursul este parte integrantă a mitologiei românești”
Rukmini Callimachi, născută în România și plecată din țară în 1979, a petrecut suficient timp pentru a înțelege semnificația simbolistică a ursului.
În timpul unei călătorii recente în România, ea a constatat transformarea unei surse importante de mândrie națională într-o problemă.
„În timp ce investigam arhitectura tradițională din nordul României, mi-am schimbat focusul pe parcursul călătoriei, realizând că lucrurile s-au schimbat în zonele locuite de urși.”, a relatat Rukmini Callimachi.
Ea a observat o creștere semnificativă a numărului de urși și a obişnuinţei lor de a se hrăni cu hrană umană, transformând drumurile către zonele montane în spații periculoase, nerecomandate chiar și pentru drumeții. Aceste observații au determinat-o să modifice planurile inițiale și să se concentreze pe această temă.
Rukmini Callimachi consideră că ursul este prezent în mitologia românească.
„Există dansuri tradiționale cu urși în sate, practicată de bărbați, dar și de femei. Este o tradiție precreștină, un ritual care, în tradiția locală, avea rolul de a alunga necazurile”, a explicat aceasta.
Perspective asupra vânătorilor de urși din timpul regimului Ceaușescu
Jurnalista a abordat și imaginea „negativă” și „sadică” a vânătorilor de urși din timpul regimului comunist, o amintire comună pentru români.
„Am vorbit cu oameni care își amintesc cum li se cerea să se alinieze în stradă, aplaudând convoiul de vânători pe drumul spre pădure, în timp ce urșii erau atrași cu hrană și apoi ucideţi. Această practică servea ca demonstrație a puterii dictatorului asupra naturii, dar și oamenilor.”, a declarat reporterul.
Abordând sensibilitatea subiectului vânătorii de urși în România, Callimachi a evidențiat importanța: „Ursul este una dintre comorile României. Cea mai mare populație de urși bruni din Uniunea Europeană este preentă în ţara noastră, atragând turiști din diverse zone, inclusiv prin pseudo-safariuri care permit observarea acestor animale. Însă, imaginea unei astfel de practici de vânătoare este tulburătoare pentru mulţi”,.
„Familia mea a suferit din cauza regimului Ceaușescu”
Rukmini Callimachi a discutat despre legăturile sale cu România: „Familia mea a fost victima terorizării din partea regimului Ceaușescu. Tatăl meu vitreg, Mihai Botez, a devenit un disident important și a fost supravegheat încontinuu pentru aproape un deceniu. Această experiență mi-a creat o relație complexă cu România – o combinație de mândrie și durere. A scrie în țara în care m-am născut, folosind limba maternă, este un privilegiu. Am scris din diverse locuri, dar a scrie în România, utilizând limba română, și conținutul specific țării, este o experiență aparte, încărcată și încărcată de amintiri comune”, a conchis Callimachi.
Foto: Kutizoltan, Dreamstime.com