Formațiunea AUR critică vehement împrumutul de 16,7 miliarde de euro
Senatorul AUR Petrișor Peiu a transmis o declarație în care critică lipsa de transparență și legalitate a demersului de obținere a unui împrumut masiv.
Peiu evidențiază că anunțul privind constituirea unei echipe pentru a accesa creditul a fost publicat de Ilie Bolojan, în postura de președinte interimar, la 30 aprilie 2025, fără autoritatea necesară.
„În privința lipsei de legitimitate și transparență în ceea ce privește contractarea acestui împrumut, reamintim că, la 30 aprilie 2025, când Ilie Bolojan era doar președinte interimar, acesta a anunțat formarea unui grup de lucru pentru pregătirea solicitării României, fără nicio mandat oficial”, a declarat senatorul AUR.
Un punct de critică esențial al AUR este lipsa informațiilor concrete despre destinația fondurilor și condițiile împrumutului. Peiu declară că „în prezent nu cunoaștem clar ce ne vom achiziționa cu 16,7 miliarde de euro, nici nu cunoaștem rata dobânzii, ceea ce este inacceptabil”.
AUR avertizează asupra impactului asupra datoriei externe
Formațiunea AUR anticipează că acest împrumut va aduce datoria externă a României la limita maximă permisă de Tratatul European.
Peiu susține că dobânda, desi necunoscută, ar putea depăşi ratele disponibile pe piețele financiare, menționând refuzul altor state membre UE de a accesa o facilitate financiară similară, din acest motiv.
Senatorul AUR respinge ideea că împrumutul ar fi atractiv pentru investiții în infrastructură. El acuză Guvernul de ineficiență pentru pierderea de fonduri nerambursabile din PNRR destinate autostrăzilor A7 și A8.
„Astfel, Guvernul pierde finanțări europene gratuite, nerambursabile, pentru A 7 și A 8 și susține că, în schimb, va obține alte finanțări europene cu împrumut și dobândă”, a declarat Peiu.
Suma împrumutului considerată excesiv de mare
AUR consideră suma de 16,7 miliarde de euro ca fiind exagerată, plasând România pe o poziție apropiata de vârf în rândul țărilor solicitante de fonduri SAFE.
Peiu compară această sumă cu împrumuturile mai mici din alte state europene și evidențiază decizia a nouă state membre UE de a abandona acest mecanism.
„Repudiem ideea că România va contracta acest credit la condiții favorabile. Acest credit se va adăuga la datoria externă a României, care deja a atins pragul maxim admis de Tratatul European, de 60% din Produsul Intern Brut”, a mai explicat Peiu.