În contextul propunerii președintelui Nicușor Dan de reducere a cheltuielilor în instituțiile publice pentru respectarea deficitului bugetar, un parlamentar USR a inițiat un dezbatere controversată în mediul academic: tăierea finanțării pentru institutele de cercetare.
În condițiile în care cercetarea în România este cronic subfinanțată, propunerea deputatului Claudiu Năsui se adresează acestei categorii deja afectate. Într-o postare publică din 2 iunie, acesta a prezentat o listă cu 178 de institute, centre și stațiuni de cercetare, propunând reducerea cheltuielilor bugetare începând cu aceste structuri. Claudiu Năsui afirmă că „salariile cele mai ridicate din România se găsesc în aceste institute”.
„Analizând lista, observați că multe institute se suprapun din punct de vedere al activității. Aceasta indică faptul că scopul lor nu este cercetarea, ci mai degrabă salarizarea și acordarea de funcții de conducere, oferind avantaje și beneficii. Printre cele descoperite, cele mai mari salarii depășesc salariul președintelui SUA, sau chiar depășesc salariile combinate ale tuturor miniștrilor guvernului.”, scrie Claudiu Năsui.
Cum este finanțată cercetarea în România comparativ cu UE?
Situația subfinanțării cercetării în România nu este o dispută ideologică, ci o problemă ce trebuie analizată prin comparație cu alte state europene.
Un studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES) în martie 2025, folosind date EUROSTAT, prezentă o imagine clară a situației.
Conform unui infografic recent publicat de Monitorul Social, România, în 2023, alocă 0,38% din PIB pentru cercetare, plasându-se la coada clasamentului european.
Alocarea bugetară pentru cercetare-dezvoltare a scăzut în ultimii ani. În 2023, cifra a ajuns la 0,38% din PIB, de la 0,41% în 2021 și 0,35% în 2022. România este depășită semnificativ de statele din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Lituania), și se află la distanțe substanțiale față de țările din Europa de Vest (Germania, Danemarca, Olanda, Finlanda și Suedia). Alocarea este analizată comparativ, calculată ca procent din PIB.
În 2022, numărul cercetătorilor în instituțiile publice de cercetare-dezvoltare și învățământul superior din România, plus sectorul privat, a fost de 29.837, din care 16.078 bărbați și 13.759 femei.
România are cea mai redusă ocupare în sectorul cercetării-dezvoltării din cadrul Uniunii Europene. Conform datelor EUROSTAT din 2022 și 2023, rata ocupării în cercetare este de 0,25%, respectiv 0,27%. Numărul de cercetători raportat la un milion de locuitori reflectă o imagine similară, plasând România la ultimul loc.
Chiar și țările insulare precum Malta și Cipru au un procent de ocupare mai mare în cercetare, comparativ cu România. Țările vecine și din regiunea Europei de Est au indicatori semnificativ mai buni.
Reacția comunității științifice la propunerea parlamentarului
Postarea parlamentarului a generat un răspuns amplu în mediul online, cu cercetători luând poziții ferme împotriva propunerii.
Un cadru didactic și cercetător a catalogat propunerea drept „absurdă”, afirmând că subfinanțarea cronică impune, de fapt, alocarea mai multor resurse instituțiilor de cercetare, și criticând lipsa unei viziuni strategice.
„A apărut ideea de a reduce cheltuielile publice din institutele de cercetare. Este o absurditate. Este necesară o alocare mai mare a fondurilor publice pentru cercetare pentru a asigura performanțe mai bune in sectorul acesta important. În ce moment ne vom concentra pe cercetarea publică și cu o finanțare adecvată?”
Alte reacții critice
Sociologul Gelu Duminică a considerat propunerea ca o „lipsă crasă de înțelegere a unor aspecte fundamentale” pentru dezvoltarea economică, criticând alocările scăzute de fonduri pentru cercetare în România.
„Initiativa deputatului ne surprinde prin lipsa de înțelegere a importanței strategice a cercetării pentru orice economie competitiva, si mai ales comparativ cu alocarea bugetara extrem de scazuta din Romania (doar 0,17% din PIB). Ideea ca sursa echilibrarii bugetare ar fi finanțarea cercetării este dureros-amuzanta”, scrie Gelu Duminică.
Un cercetător de la un institut spațial a punctat amestecul nefericit al diferitelor categorii de institute în propunerea parlamentarului, și a evidențiat complexitățile în implementarea acestor măsuri.
„Amestecarea institutelor de cercetare cu alte categorii de instituții în propunere demonstrează o înțelegere superficială a domeniului, dar și a modurilor de finanțare”, scrie Octavian Micu.
Alte opinii și perspective
Un alt cercetător a exprimat rezerve, menționând posibilitatea existenței unor redundanțe și activități ineficiente în unele institute.
„Unele institute amintite pot fi redundante sau ineficiente, neexistand o evaluare suficientă a acestora. Este necesar un proces de evaluare care să identifice institutele cu activități concrete și necesare, comparativ cu cele ineficiente.”, scrie Adelin Dumitru.
Reacția unui institut de cercetare
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a criticat incluziunea instituției în lista propusă. IICCMER a argumentat importanța memoriei colective și a contribuțiilor sale la procesul de justiție de tranziție în România.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc se exprimă în legătură cu …
Poziția USR
USR a reacționat public la propunerea parlamentarului. Partidul susține cercetarea și inovarea drept esențiale pentru economia națională.
„USR susține cu fermitate dezvoltarea cercetării și inovării în România, ca factori esențiali pentru o economie competitivă. Este necesară o reformă profundă, axată pe eficiență, responsabilitate și transparență, și evaluarea performanței fiecărei instituții.”, afirmă USR.
Unul dintre lideri susține că cercetarea trebuie valorizată, dar fără privilegii sau sinecuri.
„Cercetarea românească trebuie reevaluată, evaluând eficiența și performanța, nu doar numărul instituțiilor.”
Sursa: Diverse surse media
continuare articol