Austria a avansat cu proiectul de restricții asupra accesului minorilor la conținuturi digitale considerate nocive, în timp ce în România dezbaterea asupra legislatiei în domeniu întâmpină întârzieri ale procedurii parlamentare.
Austria implementează reguli stricte pentru conținut digital și educație
Un proiect de lege în Austria stipulează introducerea interdicției pentru minorii sub 16 ani de a accesa anumite conținuturi online. În plus, guvernul a inclus în inițiativă și măsuri pentru creșterea nivelului de alfabetizare digitală, prin extinderea orelor de educație despre democrație și inteligența artificială.
Autoritățile austriece au decis să împingă mai departe atât restricțiile pentru tineri, cât și măsurile educaționale pentru părinți și elevi. Proiectul include și reguli stricte pentru platformele digitale, precum filtre de vârstă și obligația de a proteja datele personale ale minorilor. În același timp, restricțiile asupra publicității personalizate vizează reducerea expunerii copiilor la reclame direct direcționate.
Criticii, în special reprezentanții opoziției de extremă dreaptă, au criticat măsurile, afirmând că acestea reprezintă un atac la libertatea de exprimare și de informare a tinerilor. În ciuda acestor controverse, sondajele de opinie sugerează că proiectul are sprijin din partea părinților, iar coaliția aflată la guvernare pare să folosească această temă pentru consolidarea poziției și demonstrarea controlului politic.
Legislația digitală în România, blocată în parlament
La nivelul României, legea despre „majoratul digital” a fost adoptată de Senat în 6 octombrie 2025, însă nu a avansat în procesul legislativ. Proiectul PL-x nr. 356/2025 prevede că minorii sub 16 ani pot avea conturi online doar cu acordul explicit al părinților, și stabilește obligații pentru platformele digitale privind filtrele de vârstă și protejarea datelor.
De asemenea, legea impune restricții pentru publicitatea personalizată destinată copiilor. Cu toate acestea, după aprobarea în Senat, proiectul a rămas în continuare în faza de raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaților, fără a se concretiza în vreun act legislativ adoptat.
Diferența de avans între Austria și România este semnificativă, fiind observabilă în modul în care aceste state gestionează dezbaterile și implementarea politicilor privind securitatea online a minorilor. În timp ce Austria pare să se miște spre aplicarea concretă a măsurilor, în România proiectul legislativ a stagnat, fără aprobare finală.
Procedura de avizare în Parlament încă nu s-a încheiat, iar inițiativa legislativă rămâne blocată în sertarele birocratice. Această situație reflectă întârzieri semnificative în procesul legislativ intern comparativ cu angajamentele europene și tendințele statelor vecine în domeniu.