În general, se consideră că neîncrederea tinerilor în capitalism și atracția către stânga radicală provin din lipsa de cunoștințe despre adevărata natură a „comunismului”. O comparație ar putea clarifica situația, credem. Însă, această idee este greșită.
Una dintre expresiile preferate pe care le-am auzit între generații este următoarea: adultul îi spune tânărului: „Ai oportunități infinite față de cele pe care le-am avut noi. Poți ajunge oriunde în lume și vei trăi multe experiențe. Însă există un loc unde nu vei ajunge niciodată: trecutul. Noi am fost acolo”.
Faptic, este adevărat. Sună bine, ca o filozofie a vieții, dar nu oferă un rezultat concret. La nivel societal, această replică se adaugă creșterii chiriilor, generând frustrări justificate în rândul tinerilor de peste 20 de ani, care încep să se implice politic, inclusiv în România.
Orașe unde prețul locuințelor s-a triplicat
În 10 orașe importante din România, salariile medii nete au crescut cu aproape 75% în ultmul deceniu. Însă prețurile locuințelor au crescut aproape la fel, cauzând dificultăți majore pentru tinerii care doresc să își achiziționeze o proprietate.
Locuințele deveneau deja aproape inaccesibile pentru o generație de tineri. O analiză a platformei imobiliare Storia, parte a OLX, arată că în intervalul 2019-2025, prețurile apartamentelor în Brașov și Sibiu s-au dublat. În județul Sibiu, în doar trei ani, locuințele au devenit cu 13% mai puțin accesibile, raportat la salariile din zonă. În cele 10 orașe mari din România, inflația imobiliară a atins 73%.
Salariul median al tinerilor din România, cel mai scăzut din Europa
Salariul mediu la nivel urban, județean sau național maschează anumite probleme ale tinerilor. În primul rând, utilizarea exclusivă a salariului mediu (în locul salariului median) este înșelătoare, ilustrând de exemplu, cum intrarea unui miliardar într-un bar face salariul mediu să pară mult mai mare, dar realitatea este diferită.
În timp ce salariul median — adică cel al jumătății angajaților — rămâne aproape neschimbat indiferent de prezența unor indivizi foarte bine plătiți, pentru tineri, mai există și alte aspecte.
Analizând categoriile de vârstă, se remarcă faptul că salariul median al persoanelor sub 24 de ani în România este cel mai scăzut în comparație cu celelalte categorii de vârstă care urmează.
Fenomen global al creșterii costurilor locuințelor și efectele asupra tinerilor
Victoria lui Zohran Mamdani, ca primar în New York, s-a corelat cu nemulțumirea a 70% dintre locuitorii orașului privind prețurile caselor și chiriile. În city, aproape jumătate dintre apartamente solicită chirii mai mari de 3.600 de dolari lunar. Problema este însă prezentă la nivel mondial.
Alegerea în Olanda, Irlanda, și ascensiunea SENS în marile orașe din România, precum și scorul mare obținut de Ana Ciceală în București, reflectă un trend. Ciceală a obținut 6% din voturi, aproape jumătate din rezultatul lui Cătălin Drulă, care a investit semnificativ în campanie. Potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite, Balakrishnan Rajagopal, „Locuințele reprezintă cea mai importantă problemă politică și socială actuală, atât în Europa, cât și în întreaga lume occidentală”.
Deși în România, chiriile reprezintă „doar” 28-30% din costurile Generației Z, comparativ cu aproape dublul procent din Europa de Vest, această diferență nu redefinește problema. Întrucât salariile sunt mult mai mici, disponibilul financiar este redus și în țara noastră.
Iar prețurile locuințelor indică, de fapt, alte probleme mai profunde.
„Proletarizarea tinerilor, o cauză pentru tendința spre comunism”
Miliardarul Peter Thiel, cunoscut ca o figură influentă în lumea business-ului și susținător al lui JD Vance, afirmă că, deși în țările dezvoltate prețurile locuințelor cresc, greutățile financiare ale tinerilor pot duce către mișcări comuniste.
„Când 70% dintre milleniali declară că sunt pro-socialiști, trebuie să ne întrebăm de ce, în loc să-i etichetăm ca fiind lipsiți de maturitate sau ideeați prea mult. E nevoie de o înțelegere a motivelor”, a spus Thiel încă din 2020 într-o scrisoare adresată investitorilor. În completare, el admite că „nu sprijină socialismul, considerând că acesta nu soluționează problemele actuale. În opinia lui, dacă proletarizezi tinerii, nu ar trebui să te mire dacă vor ajunge comuniști”.
Mobilizarea tinerilor față de socialism și anti-capitalism
Thiel, investitor în companii precum Palantir, recunoaște resistența tinerilor față de capitalismul actual. „Nu pot spune că tinerii sunt neapărat pro-socialiști, ci mai degrabă mai puțin pro-capitaliști decât înainte. Dacă capitalismul este perceput ca o nedreptate, tinerii vor fi mai puțin de acord cu el. În sens relativ, consider că „Capitalismul nu funcționează pentru mine” sau „Este o justificare pentru jefuirea oamenilor”.
Ce se întâmplă cu viitorul?
„Revoluția socialistă” privită prin cifre
Thiel observă că deținerea de influență în societate devine tot mai politizată, dar realitatea arată că îngrijorătoarea scădere a tinerilor limitează amploarea oricărei revoluții. Demografia defavorizează această schimbare. „Trăim într-o domnie a celor în vârstă”, afirmă el, recomandând o concentrare mai mare asupra rezolvării problemelor generaționale.
El consideră că „o societate nu se poate dezvolta dacă părinții nu sunt interesați de problemele tinerilor și nu înțeleg că lumea nu funcționează întotdeauna pentru copiii lor”.
Generațiile vechi, precum decrețeii din România sau baby boomers din alte țări, au așteptări nerealiste de la tinerii lor, într-o lume în care aceștia trebuie să se adapteze unor condiții tot mai dificile.
Gavroche, la 60 de ani
În România, se tem că simbolul revoluției, secera și ciocanul, ar putea reapărea în centrul steagului sau în decupajul național. Însă, mai probabil, acolo va apărea un simbol al problemelor de sănătate, precum un buletin de colesterol.
Este posibil ca revoluția socialistă să fie mai mult o activitate a vârstnicilor — vorbește Thiel — și să se manifeste prin costuri de sănătate în creștere, în condițiile în care cea mai numeroasă generație a României se apropie de 60 de ani, iar datele despre asigurările de sănătate sunt alarmant de incomplete.
Conform ASF, doar 250.000 din cei 19 milioane de români dețin o asigurare privată de sănătate. Gavroche, „revoluționarul” cu păr ciufulit și curaj, se pregătește pentru vremuri complicate, împărțite cu copiii săi.