Sectorul bancar european se află într-o nouă fază de restructurare, impulsionată de inteligența artificială și de digitalizarea rapidă. O analiză realizată de Morgan Stanley, citată de presa financiară internațională, estimează că peste 200.000 de locuri de muncă din băncile europene ar putea dispărea până în 2030, pe măsură ce instituțiile reduc operațiunile în sucursale și automatizează procesele interne.
Impactul este semnificativ: aproximativ 10% din forța de muncă a 35 de bănci importante incluse în studiul analizei. Mesajul este clar: dacă în trecut eficiența a fost obținută prin închiderea agențiilor și consolidări, acum următorul val vizează „munca invizibilă” din spatele activităților zilnice. În același timp, presiunea asupra costurilor nu vine doar din concurența tradițională, ci și din așteptările pieței ca AI să transforme producția în activități care anterior necesitau echipe ample și procese lente, conform surselor internationale.
Potrivit estimărilor, cele mai vulnerabile sunt rolurile din back-office și middle-office: servicii centrale, operațiuni, procesare, raportări, precum și domenii precum gestionarea riscurilor și conformitatea. Aceste departamente, deși mai puțin vizibile pentru public, reprezintă „coloana vertebrală” a băncii, unde se verifică tranzacțiile, se completează rapoarte, se efectuează controale, se compară seturi mari de date și se documentează decizii pentru audit și autorități. În teorie, aici algoritmii pot aduce câștiguri rapide, deoarece multe activități sunt repetitive, standardizate și bazate pe volum mare de informații.
Scopul principal este creșterea productivității: raportul indică posibilitatea de a obține creșteri de până la 30%, în contextul în care investitorii solicită îmbunătățirea rentabilității și reducerea diferențelor față de băncile americane. În acest mediu, fiecare minut economisit în fluxurile de aprobare, verificări automatizate sau generări de rapoarte fără intervenție umană devine un avantaj bugetar.
De asemenea, reducerea personalului nu se limitează doar la software. Închiderea sucursalelor și mutarea clienților în canale digitale reduc nevoia de personal din front-office, iar combinația între mai puține agenții și creșterea automatizării determină o presiune sporită asupra costurilor cu angajații. Dacă înainte digitalizarea însemna îmbunătățirea aplicațiilor și serviciilor online, acum se discută despre substituirea unor întregi procese: trierea documentelor, verificări de conformitate, analize preliminare de risc, onboarding-ul clienților, monitorizarea tranzacțiilor și raportarea.
Primele semnale: planuri de restrângere a personalului și „nimic nu e definitiv”
Anumite bănci au început deja să transforme prognozele în acțiuni concrete. În Olanda, ABN Amro și-a anunțat intenția de a reducere 5.200 de posturi echivalent normă întreagă până în 2028, reprezentând peste o cincime din personal, ca parte a unei strategii generale de optimizare a costurilor și creștere a profitabilității. Această inițiativă indică o restructurare a modului de operare, inclusiv simplificarea liniilor de activitate și standardizarea operațiunilor.
În Franța, semnalele au fost similare, deși exprimarea lor a captat atenția: conducerea Société Générale a afirmat că „nimic nu e definitiv” în ceea ce privește reducerea costurilor, în contextul presiunii de a eficientiza serviciile. Mesajul reflectă o disponibilitate pentru revizuirea unor cheltuieli tradițional sensibile și pentru modificarea unor practici considerate până acum inviolabile, din motive culturale, istorice sau de inertie.
Mai mult, pentru multe instituții, reducerea personalului reprezintă doar o parte din ecuație. AI promite să transforme și fluxul decizional: mai puțină muncă manuală, verificări automatizate, procesare standardizată, dar și o schimbare a profilului rolurilor existente. Asta înseamnă că, pe lângă concedieri, va exista și o cerere în creștere pentru specialiști capabili să înțeleagă sistemele AI, reglementările și responsabilitățile operaționale.
Fenomenul nu este limitat la Europa: exemplul Goldman Sachs și avertismentul despre „generația fără fundamente”
Deși prognoza se referă la Europa, logica din spatele acesteia are o dimensiune globală. În SUA, Goldman Sachs a informat angajații despre reduceri de posturi și încetinirea angajărilor până la sfârșitul anului 2025, în cadrul unui plan de eficientizare bazat pe AI, denumit „OneGS 3.0”. Planul vizează procese precum onboarding-ul clienților și raportarea către autorități, zone unde automatizarea poate reduce timpul și erorile.
De asemenea, există și avertismente din partea industriei. Un executiv JPMorgan a atras atenția că, dacă reducerea rolurilor juniorilor are loc prea agresiv și prematur, banca riscă să piardă procesul de învățare informală. În esență, eficiența actuală poate genera un deficit de competențe în viitor: dacă personalul nu mai trece prin pașii fundamental ai analizei și verificărilor, în situația în care AI-ul greșește sau apar cazuri speciale, organizațiile pot remarca lipsa experților capabili să intervină și să înțeleagă mecanismele interne.
Această tensiune devine crucială în banking, unde erorile nu sunt doar „bug-uri”, ci pot genera probleme de conformitate, riscuri reputaționale sau expuneri financiare. AI poate accelera activitatea, dar băncile rămân printre cele mai reglementate entități, iar răspunderea finală aparține umanului. În anii următori, se va urmări nu doar câte posturi dispar, ci și modul în care se reconfigurează profesiile: de la ceea ce rămâne în domeniul uman, la activitățile automatizate și competențele esențiale în structurile bancare în care algoritmii devin tot mai importanți în activitatea de fundal.